Noi, românii, pretindem că suntem destul de pricepuţi la gătit.
Trebuie să recunoştem însă că orientalii ne dau lecţii la capitolul condimente.
Am aruncat o privire în grădina lor şi vă prezentăm un condiment pe cât de
aspectuos, pe atât de aromat: anasonul stelat.
Noi, românii, pretindem că suntem destul de pricepuţi la gătit. Trebuie să recunoştem însă că orientalii ne dau lecţii la capitolul condimente. Am aruncat o privire în grădina lor şi vă prezentăm un condiment pe cât de aspectuos, pe atât de aromat: anasonul stelat.
Nou intrat în bucătăria românească, anasonul stelat a făcut deja istorie în ţări precum China, Vietnam, Malaezia, Persia, Pakistan şi India. Condimentul provine din China şi Vietnam. Dulce-amărui şi aromat, condimentul se aseamănă cu anasonul, doar că este mult mai puternic. Numele chinezesc al anasonului stelat este “bat gok” sau “ba jiao” în mandarină (dialect al limbii chineze) şi înseamnă opt colţuri. Arborele are dimensiuni mici şi se înmulţeşte, preponderent, prin seminţe. Plantele sunt culese înainte de coacere şi apoi uscate. Păstăile anasonului stelat sunt în formă de stea, cu cinci până la zece vârfuri. De obicei, însă, steaua are opt vârfuri. De aici şi numele.
Utilizare. În bucătărie se folosesc păstăile sau chiar pudra rezultată din pisarea fructelor. Păstăile se adaugă pur şi simplu în oala cu mâncare. Spre exemplu, în ciorbe sau supe. În Thailanda se folosesc la tocăniţe, dar şi pentru aromatizarea ceaiului cu gheaţă. În nordul Vietnamului supele de vită se condimentează cu anasonul stelat. Fructele măcinate se folosesc la aromatizarea salatelor, sosurilor şi a altor mâncăruri.
Salat de sfeclă. Dacă vă hotărâţi să folosiţi anasonul în bucătăria dumneavoastră, puteţi începe cu ceva uşor. Spre exemplu, o salată de sfeclă cu anason. Luaţi o sfeclă de dimensiuni medii şi fierbeţi-o întreagă. Atunci când a devenit moale, o puteţi scoate din apă. După ce i s-a mai dus din fierbinţeală şi rezistaţi să o ţineţi în mână, curăţaţi-o de coajă şi porţionaţi-o în cubuleţe. Abia atunci când s-a răcit de tot, adăugaţi zece linguri de ulei de măsline şi cinci linguri de oţet de vin. Nu uitaţi să puneţi o jumătate de lingură de sare şi un praf de piper negru. Luaţi o căpăţână de usturoi şi curăţaţi-o. Usturoiul trebuie mărunţit bine. După aceea amestecaţi cubuleţele de sfeclă cu usturoiul mărunţit şi cu uleiul. Luaţi o linguriţă de seminţe de anason stelat şi pisaţi-le, iar apoi adăugaţi-le peste sfeclă şi usturoi. Amestecaţi încă o dată şi acoperiţi bolul în care aţi făcut preparatul. Aroma va fi mai puternică dacă ţineţi salata la frigider câteva ore.
diana.radu@jurnalul.ro
Vin fiert cu aromă de anason
În Occident, anasonul stelat este folosit în vinul fiert, în lichior sau pentru pregătirea anumitor deserturi.
Cât despre vinul fiert cu aromă de anason… Ei bine, este un deliciu! Pentru prepararea acestei licori, folosiţi o oală curată, în care nu se găteşte. Puneţi un litru de vin, preferabil din cel roşu, vărsat. Asta fiindcă vinul îmbuteliat conţine tot felul de conservanţi care, la temperaturi înalte, pot acri băutura. În plus, prin fierbere vinul, îmbuteliat sau vrac ajunge la un numitor comun.
Apoi, în timp ce vinul se încălzeşte, puteţi adăuga zahăr. Cam 200 de grame. Treptat. Dacă puneţi tot zahărul odată, licoarea va căpăta o consistenţă lipicioasă. Nu uitaţi de scorţişoară: două beţişoare. Şi, bineînţeles, vedeta noastră: o steluţă de anason. Acoperiţi oala şi lăsaţi vinul să dea în clocot, apoi, gata! Este important ca vinul să nu fiarbă, fiindcă îşi poate pierde din aromă. După ce l-aţi dat de pe foc, adăugaţi câteva bucăţi de coajă de portocală şi cubuleţe de măr.
În alte părţi ale lumii vinul nu se fierbe. Doar se încălzeşte. Spre exemplu, în Germania, vinul doar se încălzeşte, pentru a nu-şi pierde alcoolul, apoi se adaugă scorţişoară, coajă de lămâie, cuişoare şi zahăr. Austriecii însă preferă varianta albă a vinului fiert, pregătit după aceeaşi reţetă.