Cozonacul dorului si al sperantei

De fiecare Craciun imi aduc aminte de dragul de Hristea. Bunul meu Hristea. Chiar daca sunt vaduva de mai bine de 20 de ani, nu am uitat de tot ceea ce ii placea. Si de aceea, Sarbatoarea Nasterii Domnului este motiv de aducere-aminte. Nu. Nu sunt trista. Pregatesc toate bucatele cu aceeasi bucurie, cu aceleasi ganduri de a-i face fericiti pe cei cu care le voi imparti. La mine, in ziua de Craciun, casa este plina. Nepoti, fini, frati si surori. Si cateodata, mai vin si vecini si vecine, la fel de singuri si ei. Este o sarbatoare a familiei, a dragostei, a daruirii. Fiecare dintre noi trebuie sa oferim ce avem mai bun celor din jurul nostru.

Cand toata casa a fost aranjata m-am apucat de gatit. Am pus suflet in tot ceea ce am facut, dar parca atunci cand am scos toate ingredientele pe masa pentru a face cozonacii, m-a apucat nostalgia. Ii placeau atat de mult lui Hristea si de fiecare data se minuna de fragezimea si culoarea lor. Asa ca incerc de fiecare data sa ii fac la fel, in amintirea lui. Framant aluatul, chiar daca nu cu aceeasi putere ca in tinerete, pana cand mi se dezlipeste singur de pe mana. Si cand este gata legat, adaug untul, stafidele si toate ce ii dau parfum. Apoi intind o foaie groasa pe care o umplu cu nuci pisate si miere si o pun in tavitele mele speciale unse cu unt. Ii pun la copt, dar munca mea nu se opreste aici. Trebuie unsi cu miere sau pudrati cu zahar ca sa fie si aratosi. Va doresc, dragii mei, un Craciun fericit si sa aveti inima dulce precum cozonacii mei! (Matusa Elvira)

PELINCILE LUI HRISTOS

Ingrediente: doua cesti de faina, doua cesti de grau, sare, doua cesti de zahar, doua lingurite de scortisoara, o lamaie, miez de nuca macinat Preparare: se framanta un aluat tare din faina, o ceasca de apa calduta si putina sare. Din aluat se intinde o foaie subtire, se taie patrate care se coc pe plita, pe ambele parti. Se pregateste un sirop din zaharul fiert cu trei cesti de apa in care se adauga nuca, scortisoara si coaja rasa de lamaie. Se asaza in castronele straturi de turte, se acopera cu grau fiert in apa cu sare si se adauga sirop. Deasupra se presara miez de nuca.

SFATURI

MIRODENII. Cozonacul se poate parfuma cu vanilie, coaja de lamaie sau de portocala, scortisoara, cuisoare, anason, rom. FRAMANTAREA. Pentru a iesi cat mai pufos, cozonacul trebuie framantat cu pumnul, nu cu degetele. FOCUL. Nu coaceti cozonacul la foc mare, ci la foc potrivit. Cuptorul ar trebui sa aiba o temperatura potrivita atunci cand introducem cozonacul. BUCATARIA. Cozonacul pretinde concentrare, pregatirea cu grija, intr-o bucatarie in care e cald, foarte cald, in care usile nu se deschid si se inchid intruna, in care nu trebuie sa fie curent, pentru ca, altfel, nu mai "creste". ALUATUL. Atentie sa nu opariti aluatul! Se toarna un strop de unt sau de lapte in palma sau pe dosul mainii pentru a se aprecia temperatura. CUPTORUL. Nu deschideti usa cuptorului pana cand nu sunt cozonacii aproape gata, ca sa nu se "lase".