De la Vălenii de Munte în sus şi în jos

Oraş cu istorie veche şi importanţă turistică deosebită, Vălenii de Munte este situat în drumul călătorului iubitor de meleaguri mirifice, dar şi de tradiţii, spre muntele de sare de la Slănic şi Masivul Ciucaş. Situat pe Valea Teleajenului, declarată zonă turistică de interes naţional, oraşul este înconjurat de comunele Drajna, Ceraşu, Poseşti şi Predeal-Sărari, situate pe dealurile învecinate.

Peisajele minunate se deschid în faţa călătorilor, etalând mulţimi de livezi cu pomi fructiferi, una dintre bogăţiile ţinutului, case cu specific zonal, ascunse în cutele dealurilor, linişte, aer curat şi cea mai bună apă de băut, cât se poate de naturală.

Istoria oraşului şi a zonelor învecinate este atât de adâncită în vremi, încât te poţi mândri că ai călcat pe urmele paşilor dacilor la Homorâciu, pe Dealul Cetăţuia, la Gura Vitioarei pe Dealul Movila, la Piatra Romei pe Dealul Rotarea şi pe urmele romanilor, în Castrul de la Drajna de Sus, pe Dealul Grădişte. Oameni de seamă ai culturii neamului, Nicolae Iorga, Nicolae Tonitza, M.R. Paraschivescu, au lăsat pentru noi şi casele lor încărcate de amintiri. Arhitectura tradiţională este pusă în evidenţă de locuinţe şi gospodării ţărăneşti. Muzeul Etnografic "Valea Teleajenului", Muzeul de Artă Religioasă şi Şcoala de misionare naţionale şi morale "Regina Maria" pot fi vizitate de călători. Am lăsat la urmă Muzeul de Ştiinţe Naturale "Cultura Prunului", pe care-l consider mai apropiat interesului nostru. Câte minuni nu se pot face din prune!

Pentru călătorul care doreşte o cazare în oraş există două hoteluri - "Ciucaş" şi "Capitol"- pensiunile "Vera şi Livia" sau "Casa Rosetti" şi multe restaurante. Piaţa agroalimentară nouă, dotată modern, asigură produse pentru toate gusturile, atât pentru gospodinele oraşului, cât şi pentru turiştii dornici de a pregăti grătare şi a lua masa în poieni.

Anul acesta am ratat ziua de 9 mai, în care se serbează Ziua Oraşului Vălenii de Munte, când au loc puzderie de manifestări culturale, spectacole. Şi... ce grătare cu fripturi! Şi ce cârnaţi buni prepară oamenii ăştia! În plin iulie, poţi face băi după plac în ştrandul din oraş. Şi, iarăşi, ce grătar, ce mititei şi fripturi, ce berici...

Serbările verii
Pentru că tot suntem la drum, la 6 august trebuie să ajungem în comuna Ceraşu. Această localitate care are atestare încă din secolul al XIII-lea, era punct de graniţă, la nord, între Imperiul Austro-Ungar şi România. Un punct geostrategic militar important. Trebuie să participăm la tradiţionala manifestare Columna pentru Nemurire. Aici, în Cimitirul Eroilor, are loc comemorarea soldatului căzut pe front, indiferent de naţionalitate şi de religie, în primul război mondial. Cu această ocazie, rude, cunoştinţe, locuitorii comunei şi oameni de pretutindeni, din Italia, Austria, Germania, Ungaria, aduc o ofrandă şi aprind o lumânare la căpătâiul ostaşilor. Toate mormintele sunt onorate! 500! Nimeni nu rămâne neluminat, netămâiat! Foarte multe cruci nu au nume! Cei morţi nu au fost identificaţi. Localnicii au grijă să nu le lipsească lumina. "Ei şi-au făcut datoria şi au murit pentru asta! Nu-i judecăm!", spun localnicii. Şi... nimeni nu e uitat!

La 13 august, nu vom rata deschiderea cursurilor de vară ale Universităţii Populare "Nicolae Iorga", cu numeroase prelegeri, simpozioane, expoziţii de carte şi artă, meşteşuguri tradiţionale (cusături, ţesături, pictură, sculptură), spectacole, excursii culturale. Hotelurile şi pensiunile vor fi pline ochi.

La 15 august, de Sântămăria Mare, mergem şi la un festival folcloric cu participare naţională şi internaţională. Dansăm şi jucăm în piaţa centrală sau mergem la spectacolele date la noua Casă de Cultură. Ne astâmpărăm foamea cu tochiturile din restaurante, fripturi şi mititei, după o duşcă de ţuică rece ca gheaţa şi limpede ca apa. Pensiunile se vor recunoaşte după fumul scos de grătarele fără odihnă. Ne vom găsi saţul cu pere uriaşe şi prune pe alese.

Provocările toamnei
Mai târziu, între 26 şi 29 octombrie e musai să participăm la Serbările Toamnei din Vălenii de Munte, târg al producătorilor de pe Valea Teleajenului unde vom avea ocazia să ascultăm muzică de fanfară, vom vedea expoziţii de profil, spectacole folclorice şi îi vom întâmpina cu nelipsitul păhărel "de Bun venit!" pe oaspeţii din Basarabia. Minunate preparate tradiţionale pregătite de gospodari fără pretenţii de vedete în ale gastronomiei vor fi etalate de localnici în pensiuni şi pe prispa propriilor case, spre desfătarea musafirilor.

În zonele de munte, de la Ceraşu şi Slon, preparatele din carne de vânat, cum ar fi delicioasa friptură de căprioară, sau cele din carne de porc, de oaie, de miel şi de ied, brânza de burduf îndesată în mămăligă fac faima locurilor. Şi cum să nu fie deosebit de gustoasă o tochitură de porc dacă e pusă la masă pe un platou din lemn sculptat de meşterul satului? Şi ţuica? Poate să fie păstrată în altfel de butoi decât cel lucrat de acelaşi meşter, care nici nu mai are socoteala numărului de butoaie şi vane pe care le-a făcut de-a lungul timpului?

Aproape de tradiţii
În satele Predeal-Sărari, Drajna, ca şi în celelalte, călătorul dornic de divertisment poate participa la concursuri de tuns oile, muls vaci, de cosit şi de strâns fânul, dar şi de cărat fân în care trase de boi. La cosit, participantul va avea parte de o deosebită masă la iarbă verde, lângă sau sub căruţă, cu mâncare caldă purtată în vase de lut şi mămăligă tăiată cu aţa. Şi de o fi să nu se mai poată mişca de efortul făcut, poate merge până la Poseşti, unde se poate drege cu nămolul terapeutic din mica bază pentru localnici şi cu o ţuică tare, pentru ungerea zonelor dureroase interne. Şi, dacă se dă pierit şi are nevoie de o mâncare consistentă, poate să meargă pe la o gospodărie agroturistică, ce-i va pune pe masă niscai ciorbă de miel, sarmale din carne de porc sau o friptură de ied la proţap. Iar dacă nici ardeii iuţi şi ţuica tăioasă nu-i dau de leac, apoi plăcinta cu brânză şi smântână, magiunul de prune, gemul de caise şi de piersici pus peste unt adevărat pe felii de pâine de casă trebuie să-l refacă, pentru ca să poată merge şi anul următor ca să se tămăduiască de dor.