Festin cu bucate tradiţionale la sfârşit de toamnă

Răvăşitul oilor marchează, în mod simbolic – cu brânză, pastramă, must şi spectacole populare –, încheierea anului pastoral. Această sărbătoare tradiţională este păstrată cu sfinţenie de păstorii din zona Bran-Moeciu, care celebrează momentul coborârii oilor de la munte.

Răvăşitul oilor marchează, în mod simbolic – cu brânză, pastramă, must şi spectacole populare –, încheierea anului pastoral. Această sărbătoare tradiţională este păstrată cu sfinţenie de păstorii din zona Bran-Moeciu, care celebrează momentul coborârii oilor de la munte. Platoul Inima Reginei a fost plin până la refuz – în zilele de 27 şi 28 septembrie – de localnici şi turişti sosiţi din toată ţara pentru a gusta şi, bineînţeles, a cumpăra bucate tradiţionale, pregătite de oierii din zonă.

Obiceiuri

Chiar dacă era destul de frig pentru sfârşitul lunii septembrie, iar fumul împrăştiat de vânt de sub tuciurile în care ciobanii fierbeau mămăliga devenea sufocant, turiştii stăteau la cozi interminabile pentru a gusta din preparatele gătite cu măiestrie de băciţe şi oieri. "Pornind de la evenimentele specifice calendarului pastoral, precum «Răvăşitul oilor», noi aducem în prim-plan tradiţia românească, oamenii şi legendele lor. După cum vedeţi, sunt foarte mulţi vizitatori. Sărbătoarea a ajuns la a 40-a ediţie, iar Festivalul brânzei şi pastramei la cea de-a patra ediţie. La standuri sunt peste 40 de producători de preparate tradiţionale, precum brânză sau pastramă", ne-a spus Maria Stoian, preşedinte de onoare ANTREC România.

Marfa bună bani adună

Am vorbit şi noi cu câţiva dintre oierii care îşi aduseseră produsele la festival. În vreme ce vizitatorii se înghesuiau ca să cumpere bunătăţi de la standul lui, Liviu Gonţea, oier din Şimon, ni s-a destăinuit: "Vin de patru ani la Festivalul brânzei şi pastramei. Avem o stână unde preparăm brânză, dar pastrama o facem acasă după o reţetă specială a familiei. Eu cred că avem cea mai bună reţetă de pastramă din zonă". Nouă nu ne-a dezvăluit nimic din tainele acestui preparat, altfel… secretul l-ar şti toată lumea şi produsul lor nu ar mai fi unic. La standul de alături l-am cunoscut pe Şerban, "crescător de animale din Bran". "Avem o afacere de familie, bunicul meu a fost mare oier, iar noi ducem mai departe tradiţia. Chiar dacă este greu, pasiunea este mare." Cum prepară pastrama? Iată ce am reuşit noi să aflăm: "Tăiem animalul, îl tranşăm, îl dăm cu sare, piper şi cimbru şi lăsăm carnea la macerat. O presăm puţin şi punem peste ea o greutate. O ţinem aşa cam zece zile. Unii afumă pastrama, dar noi nu", ne-a mai spus baciul.

Bulz ca la stână

"Se prepară o mămăliguţă mai vârtoasă, aşa ca o pâine, cum numai oierii o ştiu face. Dar secretul este că ea (mămăliga) trebuie făcută numai în tuci, pe foc de lemne. Aşa e numa’ bună ca să faci din ea cel mai gustos bulz. După ce se răstoarnă pe masă, se taie cu aţa feliile de mămăligă, se întind şi se pune brânză de burduf, aproape 100 g, pe fiecare felie de mămăligă. După aceea, bulzurile se pun pe grătar, să se frigă niţel. Ei, brânza trebuie să fie din «munte de vârf de oaie» – ăsta e un procedeu mai costisitor, fiind preparată acolo, sus la stână. Se dospeşte caşul într-un buduroi de lemn cam opt-zece zile, după care se amestecă, se dă cu sare, numai la kilogram – trei kilograme de sare la suta de kilograme de caş –, şi se pune în băşicuţă sau burduf. Băşica o procurăm de la abator. Ea se spală bine, se umflă şi se întoarce pe dos când se bagă brânza. Sunt puţini ciobani care mai fac aşa brânza de burduf. Ce să vă spun, eu încă mai păstrez tradiţia de preparare a bulzului", ne spune baciul Nicu din Moeciu.