Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Privită dintr-o anumită perspectivă, Ziua Crucii este echivalentul Alexiilor. Dacă la 17 martie (cănd este celebrat Sfăntul Alexie), toate găngăniile şi şerpii ies din pămănt la lumină, in Ziua Crucii (14 septembrie), pămăntul se inchide.
Privită dintr-o anumită perspectivă, Ziua Crucii este echivalentul Alexiilor. Dacă la 17 martie (cănd este celebrat Sfăntul Alexie), toate găngăniile şi şerpii ies din pămănt la lumină, in Ziua Crucii (14 septembrie), pămăntul se inchide. Aşa se face că insectele, şerpii, dar şi păsările se grăbesc să ajungă in adăposturile unde vor sta pănă la venirea primăverii. Poveştile spun că unii şerpi degeaba ar incerca să se ascundă in pămănt. Ei sunt sortiţi să fie omorăţi de oameni sau de frig pentru că de-a lungul anului i-au muşcat pe gospodari. In schimb, nimănui nu-i este ingăduit să omoare vreun şarpe dacă a trecut deja ziua de 14 septembrie.
Moşii de toamnă
De asemenea, şi plantele incep a se ofili, iar dacă mai rămăne cumva vreuna frumoasă nu trebuie culeasă. Ea este lăsată in pămănt spre măngăierea celor trecuţi deja pe lumea cealaltă. Şi tot ei au parte de pomeni in această zi, căci acum sunt Moşii. Femeile dau de pomană străchini noi de lut umplute cu miere, lapte sau apă. Deasupra se aşază un colăcel pentru ca darul să fie primit cu bine de cei răposaţi. Nu se vor oferi de pomană şi nici nu se vor consuma acele alimente care au pe ele insemnată crucea. Usturoiul, nucile, prunele, carnea de peşte sunt astfel interzise.
Ritualuri in vie
Citește pe Antena3.ro
In mod tradiţional, in Ziua Crucii incep să se culeagă viile. Odată ajunşi in vie, culegătorii se roagă ca să aibă o recoltă bogată şi vreme numai bună. Pentru ca totul să fie cu noroc, ei nu uită să-i lase lui Dumnezeu ofranda, neculegănd strugurii de pe ultimul buştean. Este bine să se adune plante (cimbru, busuioc, mentă) care pot fi aşezate la icoane, căpătănd puteri vindecătoare. Dimineaţa devreme, cu mult inainte de răsăritul soarelui, cei pricepuţi la descăntece se duc să adune prune. Rostindu-se formule magice, ele au puterea de a vindeca boli. Cei năpăstuiţi de boli grele, fără speranţă de vindecare, au credinţa că, dacă vor ţine post negru, vor scăpa de dureri.
Chec cu legume
Ingrediente: 150 g mazăre, doi morcovi, doi dovlecei, un ardei gras, 4 ouă, 150 g făină, 100 ml lapte, 50 ml smăntănă, un cubuleţ de drojdie, 120 g unt, foarte puţin ghimbir, sare, piper, 100 g caşcaval.
Preparare: Morcovii, dovleceii şi ardeiul gras tăiate cubuleţe impreună cu mazărea se pun la fiert intr-o oală cu apă clocotită in care s-a adăugat puţină sare. Cănd s-au inmuiat se pun intr-o strecurătoare. Separat se incălzeşte laptele şi se adaugă smăntăna şi caşcavalul. Se amestecă foarte bine pănă cănd se omogenizează. Se mixează gălbenuşurile cu untul, adăugănd treptat făina, drojdia sfărămată şi laptele. Se amestecă şi se presară ghimbirul ras, sarea şi piperul. Se adaugă in această compoziţie legumele date prin făină. Albuşurile se bat spumă şi se incoporează şi ele in compoziţie. Se toarnă totul intr-o formă unsă cu unt şi se ţine in cuptor pănă cănd se rumeneşte checul. Se serveşte cu salată de legume.
