Între ritualuri şi minuni

Dacă la 6 decembrie copiii se bucurau de venirea Sfântului Nicolae, la trei zile distanţă, gospodarii aveau parte de alte divinităţi, aflate în strânsă legătură cu acesta, fratele Nicolae Mic şi sora Nicoara. Ambele sunt considerate de unii chiar mai puternice, dovadă stând ritualurile ce se pun la cale la începutul Lunii lui Cojoc. Ei bine, Sfântul Nicolae cel Mic este înzestrat cu puteri fantastice, căci stabileşte cursul lucrurilor începute în perioada iernii.

Mai mult, se crede că el poate să aducă primăvara, dovadă că din această perioadă începe ziua să se mărească, vestind zămislirea primăverii. În acelaşi timp, gopodarii se învrednicesc să respecte toate datinile din bătrâni ca să se facă recoltele bogate în anul ce va veni.
O altă credinţă spune că la 9 decembrie morarii trebuie să aibă mare grijă. „Se serbează mai ales de cei care au mori de măcinat, crezând că, dacă nu vor serba, intră dracul în moară şi o sfărâmă. Cine are moară nu lucrează în această zi, căci i se sparg pietrele.” ( T. Speranţia – „Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti”)

Nicoara are în grijă fetele sărace şi copiii, aducân­du-le mângâiere. Mamele cinstesc în mod deosebit această zi, ca să nu le rămână copiii orfani, obişnuind să îm­pletească colaci sau alte copturi pe care le dau de pomană. 

Minuni cu alt chip
După alte trei zile, vine rândul Sfântului Spiridon, făcătorul de minuni, o divinitate care poate să facă atât minuni bune, cât şi altele mai chiţibuşare. Poveştile spun că nu de puţine ori a schimbat trăsăturile animalelor între ele, a făcut să apară pui cu mai multe picioare sau capete sau le-a zădărnicit planurile celor care voiau să pună la cale vreo nelegiuire. În acelaşi timp, le schimonosea chipul celor care nu se învredniceau să-l serbeze cum se cuvine. Dar cel mai mult se bucurau de venirea lui cizmarii, căci de foarte multe ori prindea a cădea câte o ploaie mare, de li se rupeau muritorilor pingelele. Niciodată ca în această zi nu aveau cizmarii atâta treabă.
Prin tradiţie, în zilele de 11, 12 şi 13 decembrie se pregătesc reţete pe bază de peşte, căci în calendarul religios sunt zile cu dezlegare la peşte. Aşadar, se pune la cale un festin culinar, ce-i face pe creştini să mai uite de greutăţile postului.

Ciorbă de peşte cu sardine
Ingrediente: un kilogram sardine, 3 dovlecei, două cepe, 200 g ciu­perci, doi ardei capia, un morcov, o ţelină mică, două gulii, 100 g linte, un ardei iute, 300 ml suc de roşii, 100 ml ulei de floarea-soarelui,
o linguriţă cu boia dulce, sare, piper, leuştean, pătrunjel, mărar.
Preparare: Cepele se curăţă de foi, se spală şi se toacă mărunt. Ardeii capia se curăţă de seminţe, se spală şi se taie cubuleţe. Guliile, morcovul şi ţelina se curăţă de coajă, se spală şi se taie felii subţiri sau cubuleţe. Lintea se pune la înmuiat cu două ore înainte, se fierbe 20 de minute şi se transferă într-un bol cu apă rece. Ciupercile se spală, se taie felii şi se pun într-un bol. Se încinge uleiul într-o cratiţă, se căleşte morcovul cu ţelina, se adaugă gulia, dovleceii tăiaţi felii, ardeii şi lintea. Se călesc până se înmoaie, se toarnă într-o oală cu doi litri de apă, se condimentează şi se lasă să fiarbă. Când sunt aproape fierte se adaugă ciupercile, se fierb zece minute, se adaugă peştii curăţaţi şi spălaţi, boiaua dulce şi sucul de roşii. Se fierbe totul la foc mic 10-15 minute, se presară verdeaţa tocată, se verifică de gust şi se adaugă ardeiul iute tăiat jumătăţi. Se acoperă cu un capac, se lasă zece minute ca să se îmbine gusturile, apoi se serveşte.
       • Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel