Magii care invie anul

TRADITII ROMANESTI
Timpul obiectiv, al carui rost este sa curga fara oprire spre infinit, se opreste in noaptea de Revelion, dupa un drum de 365 de zile. Apoi, la fel cum se procedeaza cu un ceas, se intoarce si o ia din loc o data cu inceputul noului an. Bineinteles ca la inceput se va misca un pic cam greu, existand de multe ori spaima ca timpul "se duce de rapa". Noaptea devine din ce in ce mai lunga, frigul este din ce in ce mai patrunzator. Solstitiul de iarna aduce o echilibrare, zilele crescand, soarele fiind prezent mai mult timp.  

MAGIA. Este timpul perfect pentru ritualurile magice cu scopul de a prezice viitorul. Niciodata nu pare a fi mai pregnanta dorinta omului de a se pune la adapost de necunoscut. In mijlocul incertitudinii, el reuseste sa-si cladeasca o insula de siguranta. Cel mai raspandit ritual de "citire" a viitorului era cel al "puntilor". Orice punte era alcatuita din doua craci in forma de furca, intre ramurile careia se punea de-a curmezisul un bat. Puntea simbolizeaza legatura dintre anul vechi, ce tocmai se incheie, si cel nou ce sta sa vina. Obiceiul este indeplinit mai ales de fete, fiecare avand puntea ei, pentru a visa noaptea ceea ce i-a fost destinat sa i se intample in noul an.  

Pentru a vedea daca recolta de anul viitor va fi una bogata se puneau pe vatra trei taciuni incinsi, cate unul pentru grau, porumb sau pentru poame in general. Daca unul dintre carbuni ardea de tot, era semn ca va fi un an bogat. Daca, dimpotriva, ardea doar pe jumatate, era un an mai sarac.  

NOROCUL. Dar si vremea putea fi prognosticata in aceasta noapte. Se asezau intr-un loc ferit 12 foi de ceapa, cate una pentru fiecare luna. In mijloc se punea putina sare. A doua zi "se cercetau" foile. Cele umede, cu zeama, prevesteau luni ploioase, iar celelalte, luni secetoase. Tot ceapa putea fi folosita si pentru a prevesti norocul fiecarui membru al familiei. Se proceda la fel, semnificatia fiind insa alta: a cui ceapa lasa apa, acela va fi deosebit de norocos in acel an. Dar si moartea poate fi prevestita.  

COLINDATORII. "Plugusorul" este cel mai indragit de copii, care fara sa stie, prin intermediul unei poezii (sau al unui cantec, in unele zone), aduc in prezent evenimente petrecute acum 2000 de ani. Pentru a desavarsi ceremonialul, se formeaza un grup de patru-cinci tineri. Ei merg din casa in casa, un copil trage de buhai, altul plesneste din bici, iar al treilea suna din clopotel. In alte zone se foloseste un car la care se inhama doi-patru boi, ornati frumos cu hartii colorate sau panglici. De cele mai multe ori se impodobeste si un brad sau un copacel verde si se asaza in car. Gazdele la care merg le dau bani, covrigi, nuci sau mere.  

"Capra" este obiceiul cel mai des intalnit, mai ales in orase. In ziua de Revelion poti sa dai peste capra in magazine, in metrou, in trenuri si chiar in autobuze. Necesita pregatire suplimentara si ingeniozitate. Alaiul caprei este format de cele mai multe ori dintr-un tigan, tap, doctor, politist, dar si dintr-o serie de alte personaje (in functie de imaginatia colindatorilor). Costumul caprei este confectionat dintr-un suport de lemn, acoperit cu o patura groasa din lana, impodobita cu panglici, fel de fel de ciucuri si fragmente din oglinda. Capul este actionat printr-un adevarat sistem de parghii ce confera mobilitate mandibulei, fara de care nu se poate intruchipa jocul caprei. Aceasta va mima boala sau chiar moartea. Intotdeauna insa capra va invia spre sfarsitul jocului (la fel ca anul, am spune noi).  

"Umblatul cu ursul" este un obicei aparte, specific Moldovei. Ursul este intruchipat de unul dintre tineri imbracat cu blana unui animal ucis. In lipsa acesteia se poate folosi un schelet din lemn acoperit cu o bucata de material (in loc de cap), iar trupul poate fi o patura maro cu ciucuri (sa se asemene cu blana ursului). Ursul este condus de un ursar, iar in jurul lor se afla un intreg alai de personaje. Ursul danseaza in ritmul muzicii (mai ales melodia fluierului), folosindu-se si de un ciomag. Se leagana si izbeste pamantul cu putere. Ursarul va canta: "Joaca bine, mai Martine/ Ca-ti dau paine cu masline". La sfarsit se adreseaza gazdelor obisnuitele urari.  

Vasilca era un colind specific fostilor bucatari de pe la curtile boieresti. Se impodobea o capatana de porc cu panglici, hartie colorata, flori artificiale sau naturale, dar mai ales, verdeturi si legume de bucatarie. Capul se asaza apoi pe o tava, purtata pe la casele mai mari, unde se canta colindul Vasilcai. Este un obicei specific Olteniei.  

SORCOVA. In ziua de 1 ianuarie, de Sfantul Vasile, copiii merg cu sorcova in special la membrii familiei. Fiecare copil are sorcova lui, aceasta fiind un bat sau o creanga de copac, impodobita cu flori naturale sau artificiale (confectionate din hartie creponata, colorata). Se pare ca numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar "surov" (verde fraged). obiceiuri In ziua de Anul Nou se mananca purcel, si nu carne de gaina. Se porneste de la ideea ca porcul rama inainte, pe cand gaina racaie inapoi. Nu este bine sa-i intorci spatele norocului, trebuie sa te indrepti spre el. Daca se pune acum promoroaca pe copaci, atunci anul va fi, cu siguranta, unul roditor. Se bea vin rosu la masa ca sa se innoiasca sangele. Cine stranuta in seara de Sfantul Vasile va capata daruri a doua zi. In ziua de Anul Nou, nimeni nu doarme, ca tot anul va fi somnoros. Nu este indicat sa dai bani cu imprumut, ca vei da tot anul. Este bine ca dis-de-dimineata sa ai in mana unealta care-ti foloseste cel mai mult. Plugarul va lua sapa, cu care va da de trei ori de pamant. Croitorul va impunge cu acul de trei ori un material. Acest obicei aduce spor in anul care vine. In munti se invelesc roatele de la car cu paie si apoi li se dau foc. Ele se rostogolesc de-a dura, la miezul noptii, pe dealurile de langa sat. Flacaii striga diferite chiuituri in gura mare despre fetele care au gresit, care nu s-au maritat, sau se tin mandre.