Momente de trecere

Prima zi de februarie este în acelaşi timp şi prima mare sărbătoare a calendarului pastoral. Aceasta nu este surprinzătoare, pentru că acum, în credinţa populară, începe a se apropia iarna de vară. Este un timp caracterizat de transformări şi de pregătiri, care scot din moleşeală gospodăriile.

PREGĂTIRI
Sfântul Trifon este patronul tuturor necuvântătoarelor care ies la căldură din crăpăturile pământului. De asemenea, el are grijă să ţină departe lăcustele, fiind astfel cinstit de cei care au grădini de legume. "Este stăpânul şi patronul omizilor, al gândacilor şi al tuturor gujuliilor cele stricăcioase. În acest scop, pe alocuri se obişnuieşte să se comande preotului sfinţirea apei, cu care sunt stropiţi mai apoi pomii şi semănăturile, crezând că apa aceasta stopează înmulţirea exagerată a insectelor dăunătoare." (Simion Florea Marian - "Sărbătorile la români")

Pentru că acum încep a se pregăti seminţele ce urmează a fi semănate, gospodarii le aleg pe cele mai frumoase şi le duc la biserică pentru a fi sfinţite. După ce le amestecă bine cu celelalte şi le aşază în saci, ei au convingerea că asupra holdelor nu se va abate nici un pericol. Femeile fac chirpici şi grijesc pereţii de prin case ca să nu aibă în curte omizi pe timpul verii. Viticultorii taie patru corzi din patru locuri diferite ale viei, deasupra stropesc cu vin şi sare, iar apoi înfig o bucată de slănină şi alta de pâine, ca să fie un an cu rod.

Alţii cheamă preotul să sfinţească via sau aduc agheasmă de la biserică pentru a stropi pomii din livezi. În tot locul însă este bine a se întinde o masă cu multe bucate la care să fie chemaţi vecinii, asigurându-se astfel ajutorul lor la muncile de peste an.

A doua zi, de Stretenie, oamenii pot să afle cum va fi vremea în funcţie de comportamentul ursului. Dacă acesta iese din bârlog, primăvara este aproape, deşi vremea este friguroasă. Dacă intră din nou în bârlog, chiar dacă vremea este foarte plăcută, e semn că iarna mai are încă putere şi vor veni zile friguroase. "Ursul în această zi iese din peştera sa afară şi joacă jur-împrejur şi, dacă este soare şi-şi vede umbra, atunci se bagă în bârlog şi nu iese, ci mai doarme încă şase săptămâni, căci chiar atât mai ţine iarna; iar dacă nu-şi vede umbra, atunci rămâne afară şi iarna se întrerupe." (Simion Florea Marian - "Sărbătorile la români")

Ciorbă de berbecuţ
Ingrediente: 600 g carne de berbecuţ, 300 g fasole verde, doi ardei graşi, 4 roşii, o lingură cu pastă de tomate, o ceapă, un morcov, un dovlecel, 100 ml ulei de floarea-soarelui, 500 ml borş, sare, piper, coriandru, frunze de ţelină.
Preparare: Ceapa se curăţă de foi şi, după ce s-a spălat, se toacă mărunt. Se căleşte în uleiul încins împreună cu ardeii tăiaţi julien şi carnea de berbecuţ tăiată bucăţi mai mici. Se lasă circa zece minute, apoi se adaugă dovlecelul tăiat felii şi morcovul tăiat cubuleţe. Se călesc încă cinci minute, se pune fasolea verde tăiată în bucăţi mai mici şi se mai lasă cinci minute. Se aşază toată compoziţia într-o oală cu trei litri de apă, se condimentează şi se fierbe până ce carnea şi legumele s-au înmuiat. Se adaugă roşiile date prin răzătoare şi borşul în care s-a dizolvat pasta de tomate. Se fierbe încă zece minute, se presară frunze de ţelină sau coriandru tocat şi se serveşte imediat.

• Reţetă redactată de Alina Ramona Anghel