James Villas, un binecunoscut editor de „food&wines” newyorkez, le atrăgea atenţia americanilor încă de acum 30 de ani că „o uncie de sardine oferă mai mult calciu şi fosfor decât laptele, mai multă proteină decât friptura din carne de vită, mai mult potasiu decât bananele şi mai mult fier decât spanacul”. Era cam pe vremea când la noi reclamele cele mai mari erau acelea cu „nici o masă fără peşte” ori cele prin care ni se recomanda să consumăm cât mai mult peşte oceanic. Sigur, pentru noi, românii, asta însemna să alergăm într-un suflet în vechile Alimentara şi să ne oprim dinaintea lăzii frigorifice în care găseam, îngheţate bocnă, singurele produse care abundau în epocă: macroul, stavridul, heringul, sardina congelată... Iar dacă nu aveam destul ulei să prăjim peştele (că prea multe reţete nici nu ştiam pe-atunci), dar voiam să răspundem îndemnului citit pe toate zidurile, atunci ne duceam în raionul de autoservire, unde stăteau aliniate frumos conservele de peşte în sos tomat, în ulei sau în suc propriu. Între ele, cele mai multe, tot de sardine. Ori de sardele. Oricum, tot despre peşte oceanic era vorba. Dacă desfăceai cutia, te ameţea imediat mirosul. Cât despre peşte, cel mai adesea îl găseai fărâmat, pentru că, de, nu-i aşa?, stătuse în cutia, vorba aia, înghesuit „ca sardelele”...
Beneficii
Timpurile acelea au apus. Însă despre beneficiile peştelui oceanic în alimentaţie abia începem să aflăm cât de mari sunt. Astăzi, un număr tot mai mare de nutriţionişti ne atrag atenţia asupra coenzimei Q10, prezentă în peştele oceanic. Dar vorbesc şi despre omega 3, seleniu, vitaminele B12 şi D, atât de importante pentru sănătatea cardiovasculară, articulaţii, memorie. Sardinele – cu condiţia să fii foarte atent la calitatea mărfii pe care o cumperi, pentru că peştele de calitate inferioară (ca să nu spun „stricat”), degradat, poate face de zece ori pe atâta rău cât bine ne promite când este proaspăt şi calitativ superior –, ca şi toate neamurile lor din familia heringilor îşi aşteaptă locul binemeritat în dieta noastră zilnică.
Sardine cu varză de Bruxelles
Ingrediente: 600 g sardine, 500 g varză de Bruxelles, o legătură ceapă verde, o linguriţă cu boia dulce, 2 g scorţişoară, 2 g nucşoară, 2 g anason stelat, 4 căţei de usturoi, o linguriţă oregano uscat, 2 frunze salvie, 60 ml ulei de măsline, 50 ml ulei de susan, sare, piper.
Preparare: Sardinele se curăţă, se eviscerează, li se îndepărtează capetele şi şira spinării. Se ung cu ulei de măsline, se condimentează, se presară cu oregano şi se frig câteva minute pe ambele părţi pe grătarul încins. Varza de Bruxelles se spală, se fierbe 15 minute în apă cu sare, se scurge şi se taie în jumătăţi dacă este prea mare. Se încinge uleiul de susan într-o cratiţă, se pun boiaua, frunzele de salvie, usturoiul curăţat întreg şi se călesc două minute. Se scot usturoiul şi salvia, se adaugă scorţişoara, nucşoara şi anasonul stelat, se adaugă varza de Bruxelles, se condimentează şi se prăjeşte la foc mic cinci minute. Se adaugă ceapa verde, se căleşte încă două minute, apoi se serveşte alături de sardinele calde.
Sardine cu morcovi şi roşii cherry
Ingrediente: 600 g sardine, 4 căţei de usturoi, 200 g roşii cherry, 300 g morcovi baby, 75 ml ulei de măsline, o lingură cu pătrunjel, o legătură ceapă verde, o linguriţă boia dulce, sare, piper, o lămâie.
Preparare: Sardinele se curăţă, se eviscerează, li se îndepărtează capetele şi şira spinării. Se spălă, se scurg de apă, se şterg cu un şervet absorbant şi se ung cu ulei. Se presară cu sare, piper şi boia, se aşază pe o tavă tapetată cu hârtie de copt, se stropesc cu suc de lămâie, se coc la foc mediu 20 de minute. Roşiile cherry se spală, se şterg cu un şervet absorbant şi se ung cu ulei. Se condimentează, se frig pe grătarul încins sau în cuptor şi se pun lângă sardine. Morcovii se fierb în apă cu sare, se călesc în puţin ulei, se amestecă împreună cu usturoiul tocat, pătrunjel tocat, sare şi piper. Se presară ceapa verde curăţată tăiate rondele subţiri, se călesc două minute apoi se iau de pe foc şi se pune amestecul în farfurii alături de sardinele şi roşiile calde, presărate cu pătrunjel proaspăt tocat.
Cum prevenim depresia
Sardine, ton, cod, merluciu, pangasius, rechin, hering, macrou, somon etc ., într-un cuvânt peşte oceanic, gras! Acesta face minuni pentru sănătatea noastră, deoarece conţine acizi graşi esenţiali omega 3. Aceştia intră în componenţa membranelor celulare cerebrale, aşa că, dacă vrem să prevenim depresia, haideţi să mâncăm peşte gras oceanic! (Carmen Drăgan)
Sardina „închisă”
Sardina proaspătă este un peşte de primăvară-vară. Dar cum în 1820 a fost „închisă” în cutie de Joseph Colin, la Nantes, astăzi e mai simplu să ne bucurăm de gustul ei la conservă. Există multiple varietăţi: conserve cu sos de roşii, cu condimente sau pur şi simplu în ulei. Însă dintre acestea, cele mai gustoase rămân sardinele în ulei de măsline, care pot fi stocate timp de mai mulţi ani şi, asemeni vinului, se îmbunătăţesc cu vârsta. (Carmen Drăgan)
Macrou cu orez şi fasole verde
Ingrediente: 4 bucăţi de macrou, 140 g orez, 200 g fasole verde, 50 ml ulei de măsline, o lingură cu capere, 200 g roşii cherry, o linguriţă cu oregano uscat, un ardei iute, o legătură de pătrunjel, 200 ml sos de brânză, doi căţei de usturoi, o lămâie, sare, piper.
Preparare: Macroul se eviscerează, se curăţă de capete, se spală, se şterge cu un şervet absorbant şi se condimentează. Se aşază pe o tavă tapetată cu hârtie de copt, se presară cu capere, ardei iute tocat, pătrunjel tocat, suc de lămâie şi se coace la foc mediu 25-30 de minute. Roşiile se spală, se scurg, se taie în jumătăţi şi se aşază pe o tavă tapetată cu hârtie de copt. Se stropesc cu ulei, se condimentează, se presară cu oregano şi usturoi tocat mărunt sau pisat. Se coc la foc mediu spre iute zece minute, apoi se pun lângă macrou. Orezul se fierbe cu puţin ulei, sare şi piper circa 35 de minute, se amestecă împreună cu fasolea verde tăiată bucăţele, pătrunjel tocat şi se serveşte alături de peşte şi roşii, stropite cu sosul de brânză rece.
• Reţete redactate de Alina-Ramona Anghel