Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fiind un sfănt deosebit de important in calendarul popular, influenţele Sfăntului Nicolae (protectorul copiilor şi al oamenilor sărmani) se resimt şi in zilele următoare.
Fiind un sfănt deosebit de important in calendarul popular, influenţele Sfăntului Nicolae (protectorul copiilor şi al oamenilor sărmani) se resimt şi in zilele următoare. Spre exemplu, a doua zi (la 7 decembrie), gospodarii au grijă să nu lucreze, pentru că atunci este "Ciuda Sf. Nicolae". In schimb, este bine să bei, insă cu măsură. Concomitent cu această sărbătoare, in calendarul popular este pomenită in această zi Sfănta Filofteia, cea care are grijă, prin tradiţie, să aducă ploaie asupra culturilor.Â
Cea care aduce ploaia
In unele legende populare, Filofteia este sora Sfăntului Ilie şi doar ea are puterea de a-l convinge pe acesta să aducă ploi atunci cănd este secetă, după căt de buni au fost la suflet gospodarii. Bătrănii spun că numai oamenii sunt vinovaţi pentru secetă sau pentru ploile fără măsură. Cu mult timp in urmă, cănd Sfănta Filofteia era la mare cinste printre gospodari, ploile erau regulate şi făceau numai bine la timpul potrivit. Această sărbătoare este ţinută mai ales de femei şi de tinere, ca să aibă prunci frumoşi sau pentru ca recoltele să fie bogate.
Două zile mai tărziu, la 9 decembrie, este sărbătorită sora Sfăntului Nicolae, Nicoara. Aceasta are puteri foarte mari, salvăndu-i de la inec pe cei aflaţi in mare primejdie. Fiind foarte periculoasă, creştinii se invrednicesc ca la Săn-Nicoara să nu lucreze nimic, pentru ca nici boala să nu se ţină scai de ei. Mamele dau de pomană colaci frumos impletiţi, pentru ca să le fie copiii sănătoşi. Morarii au grijă ca in această zi să inchidă moara, pentru ca duhurile rele să nu se adăpostească inăuntru de gerul iernii şi să fărăme pietrele. Negustorii o preţuiesc foarte mult pe Săn-Nicoara, pentru că ea ii ajută să aibă noroc mare la tot ceea ce intreprind.
La sfărşitul celor patru zile aflate in puterea Sfăntului Nicolae, soarele işi intoarce faţa către vară, iar ziua incepe incet, incet să se mărească cam "căt sare cocoşul pe prag".
Salată de iarnă
Ingrediente: 100 g orez, 100 g ciuperci, o conservă de porumb, 100 g mazăre, doi ardei graşi roşii, o ceapă, ulei de măsline, sare, piper, cimbru.
Preparare: Orezul se pune la fiert intr-o oală cu apă şi sare. Cănd s-a inmuiat se scurge de apă. Intr-o tigaie cu ulei incins se căleşte ceapa tocată, iar cănd a devenit aurie se adaugă ardeii graşi tăiaţi in cubuleţe, boabele de porumb (scurse de apă), cele de mazăre (pot fi şi congelate) şi ciupercile feliate. Se lasă la inăbuşit, pănă cănd se inmoaie legumele, apoi se adaugă orezul. Se condimentează cu sare, piper şi cimbru, apoi se serveşte caldă sau rece, pe frunze de salată verde.
