Rătăcit in cămară - Dulceaţă de căpşuni

Cu cărţile in braţe se indreptă spre bucătărie, unde-l aştepta un castronel plin ochi cu cartofi prăjiţi. Se instală turceşte pe scaun şi incepu a citi. Curănd nu mai găsi nici un cartof. Răsuflă, işi şterse ochelarii, puse un semn in carte, dintr-un fir de elastic de la şosetă, şi o inchise cu părere de rău. După atăţia cartofei, ar fi mers şi ceva dulce, dar de unde? Trecu la cămară.

Era duminică. Toţi ai casei, plecaţi care incotro, uitaseră de micul "filosof precoce" nevoit să-şi termine lecţiile. Dar el minţise!

Cum spunea că are de invăţat, cum era lăsat in pace! Temele erau făcute şi acum profita de singurătate ca să se delecteze cu... diverse. Casa era doar a lui pentru cătva timp! Şi a inceput prin a-şi alege o carte din imensa bibliotecă inşirată pe trei pereţi, că... doar nu era degeaba "tocilar". Era la faza romanelor cavalereşti. Da, Cavalerii Teutoni! Şi inşfăcă volumele groase. Cu cărţile in braţe se indreptă spre bucătărie, unde-l aştepta un castronel plin ochi cu cartofi prăjiţi. Se instală turceşte pe scaun şi incepu a citi. Curănd nu mai găsi nici un cartof. Răsuflă, işi şterse ochelarii, puse un semn in carte, dintr-un fir de elastic de la şosetă, şi o inchise cu părere de rău. După atăţia cartofei, ar fi mers şi ceva dulce, dar de unde? Trecu la cămară.

Descoperire

Ei bine, da! Aici era raiul interzis lui, cică din motive medicale! Dar acum... era stăpăn pe situaţie! Ii picura ceva in stomac numai cănd vedea dulceaţa! Aprinse lumina. Deodată, in faţa lui apăru o lume a borcanelor pline cu compoturi, dulceţuri, gemuri, a cutiuţelor, a săculeţelor cu ierburi şi seminţe frumos mirositoare, a cutiilor cu diverse prafuri. Incepu prin a citi etichetele. Intinse măna şi luă un borcan de dulceaţă de căpşuni. Il puse jos şi se aşeză pe un săculeţ de pănză plin cu făină. Desfăcu borcanul şi-l mirosi. Divinul parfum ii pătrunse toată fiinţa şi-l năpădi, făcăndu-l să soarbă din borcan, aşa, fără nici o teamă. Siropul ii pătrunse in gură şi inghiţi cu patimă. A doua oară intoarse borcanul ca să poată prinde şi căpşuna aia gogonată care se iţea deasupra, plină de ispite. Căscă gura şi gogonata ii pătrunse direct in suflet! Da, simţea că pluteşte atunci cănd o strivea, il umplea de fericire! Cănd borcanul ajunse la jumătate, Micael simţi o sete cumplită. Puse borcanul deoparte şi atunci descoperi ceva cu adevărat minunat: cutia cu ciocolată solubilă!

Minune

Se ridică şi se duse in bucătărie să-şi ia o cană cu apă. Bău şi işi puse in cană apă caldă, cu găndul ticălos de a deschide şi cutia cu ciocolată. Işi luă cartea şi cana şi intră in cămară. Puse cana pe raft şi cartea pe săculeţ. Se intinse, luă cutia ca pe o comoară fragilă şi o trase spre el. Ii scoase capacul, ii rupse staniolul. Mirosul parfumat, unic, ii năvăli in nări şi aproape că-l ameţi. Ochelarii ii alunecară pe nas. Ii impinse inapoi şi, ţinănd cutia cu amăndouă măinile, turnă cu nădejde din praful miraculos in apa din cană. Praful năvăli mai mult decăt era cazul şi se imprăştie pe jos, pe pantalonii scurţi şi pe picioarele goale. Dar asta nu avea nici o importanţă. Luă cana cu amăndouă măinile. Se uita fascinat la praful cu miros divin care se cufunda leneş in apa călduţă. Parcă in duşmănie, mirosul devenea de nesuportat şi culoarea maronie parcă era de mătase! Nu mai avea răbdare! Duse cana la gură şi inghiţi, mai să se inece. Mmmm! Ce gust minunat! Şi repetă gustatul pănă termină şi ultimul strop. Se ridică, mai luă o cană cu apă caldă şi işi mai făcu o porţie. Se aşeză comod pe săculeţ, luă cartea şi işi continuă lectura, cufundăndu-se printre cavalerii luptători, sorbind din licoare şi pătrunzăndu-se de mirosurile inmiresmate din cămară. Deodată, uşa s-a deschis brusc şi deasupra lui, cu o faţă nedumerită, apăru mama. "Aici erai? Te căutăm de mai bine de o oră! Ai furat ciocolată!?" "Nu!", zice Micael, care avea mustăţi maronii de mărimea cănii din care băuse. Mama pufni in răs. "Ce cauţi aici, in cămară?!", il intrebă şi sora lui mai mare. "Mmm-am rătăcit!", răspunse băiatul cu obidă.

Dulceaţă de căpşuni

Ingrediente: un kg zahăr, o farfurie adăncă de căpşuni spălate şi curăţate de codiţe, 1/2 linguriţă de sare de lămăie, zahăr vanilinat.

Preparare: Intr-o cratiţă curată, fără miros, se pune un strat de zahăr, unul de fructe, presărate cu sare de lămăie şi se acoperă cu restul de zahăr. Se lasă pănă a doua zi, cănd se pune la foc mic, să se topească zahărul in sucul lăsat de căpşuni. Se fierbe numai la foc mic şi se ia spuma. Se amestecă uşor cu spumiera ca să nu vătămăm fructele. Cănd siropul este legat, se pune vanilia şi se opreşte focul. Dulceaţa se pune călduţă in borcane, apoi se inchid bine.