A fost 30 de ani bucătăreasă la restaurant şi e convinsă că nimeni nu face, ca ea, sarmale “din lingură”: adică nici mari, nici mici, exact cît să intre în gură şi să lase loc la altele.
A fost 30 de ani bucătăreasă la restaurant şi e convinsă că nimeni nu face, ca ea, sarmale “din lingură”: adică nici mari, nici mici, exact cît să intre în gură şi să lase loc la altele. “Mama Aurelia din Haţeg” (cum îi zic turiştii), “mama” pur şi simplu (cum îi spune fiica ei, Rodica Csanadi), e “vinovată” pentru succesul pensiunii de familie pe care acestea o au la Haţeg.
Ouă pictate, drob…
De Paşti, lumea vine aici şi pentru că mama Aurelia face ouă “pictate”, ciorbă şi friptură de miel ori drob, haioş şi cozonaci, după reţete păstrate din bătrîni. “La drob”, ne spune, “toate organele vin fierte, date prin maşină, condimentate (sare, piper, mirodenii); la început se adaugă ou fiert, apoi şi ou crud, ca să se lege; adaugăm verdeaţă, tragem compoziţia în prapure şi o dăm la cuptor”. La ciorba de miel, pentru gust, după ce a fiert carnea, ea pune tarhon tăiat mărunt şi drege “zeama” cu smîntînă şi gălbenuş, acrind-o întotdeauna numai cu oţet.
Spectaculoasă
Reţeta ei magică e pulpa de miel umplută. Oaspeţii casei o adoră. Nu dă greş niciodată! “Se toacă un kilogram de carne de miel, se amestecă apoi cu ceapă rumenită şi cu ou, ca la sarmale. Se condimentează. Se face «un buzunar» în pulpa mielului, în care se introduce compoziţia, după care se dă la cuptor. Pulpa creşte şi iese aşa de faină!”
Mama Aurelia se bucură de sărbătorile de Paşti aşa cum nu prea a putut s-o facă în copilărie: “Eram cinci fraţi acasă, la noi, în Răchitova. Mama n-avea bani să ne înnoiască de Sărbători, dar azi, cînd ne aşezăm la masă cu toată familia, tare mă bucur! Veniţi şi dumneavoastră să serviţi două sarmale, de Paşti. Cum? Nu veniţi?... Atunci, la anul? Să v-aştept?…”
Haioş
Ingrediente: un kg făină, 100-200 g untură, două ouă; pentru umplutură: dulceaţă.
Preparare: Frămîntăm bine şi, după ce creşte aluatul, întindem 4 foi de placintă. Le coacem “pe dosul de tavă”, pe fiecare. Cînd sînt gata, le tăiem în pătrate şi “le întindem” cu dulceaţă (din care avem), după care presărăm zahăr măcinat, deasupra.
Cozonac de Haţeg
Ingrediente: un kg făină, 3-4 gălbenuşuri, 150 g zahăr, sare, vanilie, drojdie; pentru umplutură: nuci, rahat, mac sau brînză de oi.
Preparare: Facem, prima dată, un “aluăţel” cu puţin lapte călduţ amestecat cu apă (ca să nu fie prea greu) şi o nucă de drojdie. După ce creşte, îl turnăm în făină, punem gălbenuşurile, zahărul, sarea, vanilia şi frămîntăm bine. Întindem foi pe care le umplem cu nucă, rahat, mac sau brînză de oi mai dulce. Rulăm două suluri umplute şi le împletim (un sul cu mac împreună cu un sul cu nucă, de exemplu, în aşa fel încît, cînd e copt şi se taie, să iasă felia din două feluri). Aşezăm aluatul în tavă, îl dăm cu galbenuş şi-l băgăm în cuptor.
La masă cu Radu
Mama Aurelia îşi aminteşte cum le-a călcat pragul, acum aproape patru ani, Radu Anton Roman. Venea dintr-o deplasare, la munte, “unde avea Constantinescu vilă”. Auzise că, în Haţeg, cineva face o ciorbă de fasole tărcată, “cum multe nu-s”. “Parcă-l văd: era aşa cumsecade şi-atîta îi plăcea să mă mai pupe!… Stătea lîngă mine, acolo, unde făceam fasolea, pe cerdac, şi mă-ntreba ce pun în ea, ce mai trebe?…” O întrebăm dacă ne dă şi nouă reţeta asta atît de celebră de-a venit omu’ pîn’ la Haţeg “după miros”... “D-apăi, cum nu, că reţeta e simplă: iei un ciolan afumat, fasole boabe – din cea mare şi tărcată –, ciuperci, fasole verde, două cepe roşii tocate, 4 morcovi tăiaţi, sare, piper, paprika, chimen, bulion de roşii, frunze de tarhon. După ce s-a înmuiat, fasolea boabe se pune la fiert cu afumătura, apoi se adaugă restul legumelor şi condimentele”. Despre întîmplarea asta ne mai zice: “Domnu’ Radu mînca de toate, sărmanul… Şi-i plăcea să bea vin sec. O ţîră cam prea mult…”