Timpul iernatului

In calendarul pastoral, ziua Sfintei Parascheva (14 octombrie) reprezintă momentul in care turmele de oi sunt pregătite pentru iernat.

In calendarul pastoral, ziua Sfintei Parascheva (14 octombrie) reprezintă momentul in care turmele de oi sunt pregătite pentru iernat. Fiind vorba de o nouă etapă, acesta este momentul in care se incheie ultimele socoteli şi se fac preziceri despre noul an ce va să vină. Se angajează ciobanii care vor avea grijă de oi de-a lungul iernii, iar pajiştile sunt deshise pentru intreaga comunitate. De asemenea, in multe dintre sate sunt aşteptaţi participanţii la tărgurile de Sfănta Parascheva, fiecare gospodar măndrindu-se cu produsele turmelor de oi. De altfel, aceste tărguri se bucură de mare popularitate, fiind prilej de petrecere cu dansuri şi muzică populară.

Fiind considerată o mare sărbătoare, anumite activităţi sunt interzise. Femeile nu cos şi nu lucrează pe cămp de frică să nu se imbolnăvească sau să fie lovite de trăsnet sau grindină. Nici bărbaţii nu muncesc pe cămp in această zi, pentru ca şi in anul următor să fie umplute hambarele.

Predicţii despre vreme

Observaţiile meteorologice desfăşurate in ziua de Sfănta Parascheva pot dezvălui căteva dintre caracteristicile vremii in perioada următoare. In general, conform tradiţiei populare, aşa cum este vremea la 14 octombrie aşa va fi mereu pănă la Sfăntul Dumitru (26 octombrie). Dacă nu cade nici o picătură de ploaie pănă la Sfănta Parascheva, este semn că iarna işi va intra in drepturi mai curănd. Şi turmele de oi pot da indicii in ceea ce priveşte vremea. Dacă oile stau grămadă, strănse unele lăngă altele, se anunţă o iarnă grea, geroasă şi plină de nămeţi. Dacă, dimpotrivă, oile stau imprăştiate, gospodarii nu au a se teme de iarnă grea.

Sfănta Parascheva este cunoscută in popor şi sub numele de Sfănta Vinere. Grecii o numesc "Paraschevi", iar slavii amintesc in ritualurile lor de "Sfănta Petka". Născută la malurile Mării Negre, in cetatea Kaliakrei, Cuvioasa Parascheva a dus o viaţă conform preceptelor creştine, in rugăciune şi post. Mai mult, "aprinzăndu-se cu dumnezeiasca dorire, nu a suferit ca să vieţuiască mult in lumea cea cu multe tulburări şi, lăsăndu-le toate, s-a dus in pustie şi petrecea asemenea cu ingerii" ("Vieţile sfinţilor"). După moartea sa, moaştele au fost aşezate la loc de cinste in Biserica Trei Ierarhi din Iaşi, devenind astăzi loc sfănt de pelerinaj şi făcător de minuni pentru toţi creştinii.

Tartă cu legume

Ingrediente: pentru aluat: 250 g făină, 250 g brănză de vaci, 250 g unt, 10 g drojdie, sare; pentru umplutură: 200 g roşii, 100 g măsline, un ardei gras roşu, 100 g ciuperci, 100 g boabe de porumb, 200 g caşcaval, 3 ouă, ulei.

Preparare: Intr-un vas se amestecă bine untul cu brănza de vaci, adăugăndu-se drojdia, sarea şi făina. Se omogenizează şi se intinde aluatul intr-o formă de tartă unsă cu ulei. Legumele se taie in cubuleţe (exceptănd ciupercile, care se feliază, şi boabele de porumb), iar caşcavalul se dă pe răzătoare. Se amestecă bine legumele, caşcavalul şi ouăle. Această compoziţie se aşază peste aluat, se nivelează şi se lasă in cuptor pănă cănd se rumeneşte puţin deasupra. Se serveşte tăiată in felii, alături de salată.