Trei zile care schimbă lumea

Sărbătoarea Paştelui este prefaţată de trei zile extrem de importante, pline de tâlcuri, semnificaţii şi ritualuri. În Joia Mare, sufletele răposaţilor se întorc la casele lor, se aşază pe streşini şi veghează la vieţile celor care au rămas pe pământ. Oamenii au grijă să aprindă focuri şi să dea de pomană colaci şi ulcele cu vin sau apă pentru ca răposaţii să nu sufere de frig sau de foame.

Când vine vremea Rusaliilor, sufletele iau cu ele bănuţul sau colacul primit de pomană şi pleacă pe tărâmul celălalt. Caracteristice acestei zile sunt interdicţiile de a spăla sau de a munci pe câmp, încheierea tuturor farmecelor şi împărţirea de ofrande alimentare rudelor sau vecinilor.

ALIMENTE CU HAR
În Vinerea Mare se pot vopsi ouăle, iar acestea capătă pu­teri deosebite. Oamenii se pot vindeca de friguri dacă intră în apa unui râu ţinând în mână un ou. Alţii îngroapă în grădină un ou, crezând că astfel le este apărată casa de grindină şi inundaţii. Lingura cu care s-au amestecat vopselurile pentru înroşirea ouălor poate să descopere strigoaicele din sat.

RITUALIC
Pasca este coptura cea mai importantă care se plămădeşte în Sâmbăta Paştelui. Ea poate avea formă rotundă, întru­chi­pând scutecele cu care a fost înfăşat Iisus Hristos, sau este drep­tunghiulară, după felul în care era mormântul în care a fost îngropat Mântuitorul. Obligatoriu, pasca va avea deasu­pra semnul crucii, fiind unul dintre alimentele ritualice.

Co­ji­le de ou folosite se aruncă într-o apă curgătoare pentru ca şi Blajinii (oameni misterioşi, cu mare credinţă, care trăiesc în­tr-o altă lume) să afle că a venit vremea sărbătorii. „Din anafura de la Paşte, din crucea paştei, a făcut Dumnezeu, în Sâm­băta Paştelui, atunci când se coace pasca, toate florile, toate seminţele câte sunt, toate pâinile.

A sfărâmat crucea mărunt şi a aruncat în patru părţi şi peste toată lumea au răsărit." (E. Niculiţă-Voronca - „Datinele şi credinţele poporului român")


Pască
Ingrediente: 500 g făină, 250 ml lapte dulce, 100 ml ulei de floarea-soarelui, 200 g zahăr tos, 25 g drojdie, 4 ouă, 3 pliculeţe zahăr vanilinat, o lămâie, o portocală, 500 g brânză de vaci, două linguri cu griş, jumătate de linguriţă cu sare, 50 g stafide.
Preparare: Drojdia se dizolvă în puţin lapte dulce, se amestecă şi cu puţină făină şi se lasă să dospească 10 minute. Într-un bol se pun două ouă, 100 g zahăr tos, coaja rasă de la jumătate de lămâie şi portocală, drojdia dospită, sarea şi un pliculeţ de zahăr vanilinat. Se amestecă, se toarnă peste făina cernută şi se frământă până se obţine un aluat omogen, adăugând treptat uleiul. Se acoperă cu un şervet şi se lasă să crească până îşi dublează volumul. Zahărul rămas se amestecă cu brânza de vaci, grişul, zahărul vanilinat, stafidele, coaja rasă de lămâie şi portocală rămasă şi restul de ouă. Se împarte aluatul în patru bucăţi, două mai mari şi două mai mici. Se întind bucăţile mari în două forme rotunde înalte, bucăţile mici se împart în două şi se împletesc. Se pun pe marginea foilor, se toarnă amestecul de brânză, se aşază restul de aluat împletit şi se introduc în cuptorul încins, ungându-se înainte cu ou bătut. Se coc la foc mediu circa 45-60 de minute, având grijă să nu se ardă.

  • Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel