Trei zile de sărbătoare

In calendarul popular, timp de trei zile (8-10 noiembrie), este sărbătorit Sfăntul Arhanghel Mihail. Prima zi din acest interval poartă numele de "capul" Arhanghelului, a doua este "mijlocul" şi a treia este reprezentată de "coada" Arhanghelului.

In calendarul popular, timp de trei zile (8-10 noiembrie), este sărbătorit Sfăntul Arhanghel Mihail. Prima zi din acest interval poartă numele de "capul" Arhanghelului, a doua este "mijlocul" şi a treia este reprezentată de "coada" Arhanghelului. Cu atăt mai importante sunt aceste trei zile, cu căt legendele bătrăneşti spun că Mihail ar fi fost primul sfănt creat de Dumnezeu, aflăndu-se mereu la loc de cinste. "Dumnezeu a stropit din o mănă şi din alta a făcut doi ingeri, şi a mai stropit pănă a făcut doisprezece. Sfinţii lui Dumnezeu cei dintăi au fost Sf. Mihail de-a dreapta, Sf. Niculai de-a stănga, pe urmă Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Sf. Procoavă, Sf. Ilie, Duminica Mare şi alţii." (Elena Niculiţă Voronca - "Datinele şi credinţele poporului romăn")

Mari puteri

Se spune că nici un alt sfănt nu este pe măsura Arhanghelului Mihail, căci numai lui, dintre toţi ingerii, Dumnezeu i-a dat in grijă soarele şi luna. Atunci cănd el ridică soarele deasupra lunei este vară, iar cănd luna este mai sus vine iarna. Tot el ţine in frău gerurile şi le dă drumul puţin căte puţin ca să nu aibă de suferit oamenii şi vieţuitoarele.

Gospodarii se duc in ziua de Sfăntul Mihail să aprindă lumănări la biserică, in credinţa că acestea le vor lumina drumul şi pe lumea cealaltă. Se ştie că, in tradiţia populară, Sfăntul Mihail ii trece cu bine hotarul pe cei trecuţi in nefiinţă. Lumănări se aprind şi pentru cei care au murit in imprejurări năprasnice (incendiu, inec etc.), pentru ca sufletele lor să se bucure de linişte. Cu o zi inainte sau chiar in ziua Sfăntului Mihail creştinii impart ofrande alimentare pentru sufletele celor morţi. Se dau de pomană colaci, colivă, fructe şi vase cu vin, toate fiind insoţite de o lumănare aprinsă.

Peste numai căteva zile, la 13 noiembrie, in calendarul ortodox este ultima zi in care se mai poate mănca după dorinţă. Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului este prilej de petreceri cu măncare şi băutură, dar şi timpul indeplinirii unor ritualuri ce au rolul de a curăţa gospodăriile, pregătindu-le astfel pentru Sărbătoarea Naşterii lui Iisus.

Orez cu bacon şi felii de dovleac

Ingrediente: o ceşcuţă de orez, 100 g mazăre, 100 g porumb boabe din conservă, 100 g ciuperci proaspete sau din conservă, două cepe,ulei de floarea-soarelui, sare, piper, 6 felii de bacon, 4 felii de dovleac, o crenguţă de cimbru, sos de roşii.

Preparare: Cepele se curăţă de foi, se spală şi se toacă mărunt. Intr-o tigaie cu ulei incins se pun la călit cepele, iar cănd s-au inmuiat suficient, se adaugă mazărea, ciupercile tăiate lamele, boabele de porumb şi orezul spălat. Se mai toarnă puţină apă şi se lasă pe foc să se inmoaie legumele. Se condimentează cu sare, piper măcinat şi cimbru mărunţit. Feliile de dovleac se coc in cuptor intr-o tavă unsă cu ulei.

Cănd sunt gata se scot şi se aşază pe o farfurie. Feliile de bacon se prăjesc intr-o tigaie cu puţin ulei, apoi se lasă pe un şervet absorbant ca să se elimine uleiul in exces. Pe o farfurie se aşază amestecul de legume şi orez, iar deasupra, feliile de bacon şi de dovleac. Se poate servi cu sos condimentat de roşii.