Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În psihologie, viața bună este adesea conceptualizată în trei dimensiuni: viața fericită, viața cu sens și viața bogată din punct de vedere psihologic. O viață fericită este plină de bunăstare hedonică, semne distinctive ale emoțiilor pozitive și satisfacției. O viață plină de sens promovează bunăstarea eudaimonică, un sentiment de scop. O viață psihologică bogată este plină de noutate, curiozitate și experiențe care schimbă perspectiva.
3 factori cheie
Având în vedere că majoritatea oamenilor își petrec o parte semnificativă a vieții la locul de muncă, legătura dintre viața profesională și bunăstarea noastră este importantă.
Într-un studiu recent, Hannes și Baumeister (2025) au explorat perspectivele pe care știința vieții bune le poate oferi pentru înțelegerea bunăstării ocupaționale prin aplicarea cadrului tripartit în domeniul muncii. Cercetarea lor a fost efectuată cu 678 de angajați din Germania, cu vârste cuprinse între 18 și 67 de ani (vârsta medie: 44,94 ani), din diverse industrii (de exemplu, administrația publică, asistența medicală).
Concluziile au arătat că, la fel ca în cazul vieții bune în sens larg, satisfacția, semnificația și bogăția psihologică sunt factori cheie care contribuie la calitatea generală a vieții profesionale.
Satisfacție profesională
Această dimensiune include atât componente cognitive, cât și afective. Se referă la măsura în care indivizii experimentează stări emoționale pozitive (de exemplu, plăcere și bucurie) în urma muncii lor, precum și la cât de satisfăcătoare este pentru ei munca.
Satisfacția profesională poate fi măsurată folosind elemente din chestionar, cum ar fi:
-Mă simt destul de mulțumit de munca mea.
-În majoritatea zilelor, sunt entuziasmat de munca mea.
-Găsesc o adevărată plăcere în munca mea.
Semnificația muncii
Această dimensiune se referă la măsura în care oamenii își percep munca ca fiind importantă și având un scop - în special în ceea ce privește contribuțiile pozitive la societate și la bunăstarea celorlalți.
Semnificația muncii poate fi măsurată folosind elemente din chestionar, cum ar fi:
-Munca pe care o fac este semnificativă.
-Am un loc de muncă important.
-Ceea ce lucrez face diferența în lume.
Bogăția psihologică a muncii
Această dimensiune se referă la măsura în care munca unei persoane este caracterizată de experiențe complexe, noi, interesante și care schimbă perspectiva.
Bogăția psihologică a muncii poate fi măsurată folosind elemente din chestionar, cum ar fi:
-Am o mulțime de experiențe interesante la locul de muncă. Viața mea profesională este formată din momente bogate și intense.
-Am o mulțime de povești despre munca mea de spus altora.
Mediu de lucru optim
Potrivit lui Zacher și Baumeister (2025), există 6 caracteristici cheie („cele 6 de elită”) care contribuie puternic la o viață profesională bună în toate cele trei dimensiuni ale satisfacției profesionale, semnificației profesionale și bogăției psihologice profesionale.
Contribuția percepută
Contribuția percepută, sau identitatea sarcinii, se referă la „oportunitatea de a recunoaște contribuția propriilor sarcini la produsul sau serviciul general”. După cum au demonstrat cercetările, contribuția percepută a angajaților este pozitiv corelată cu rezultatele bunăstării ocupaționale, inclusiv satisfacția profesională și semnificația profesională. „Angajații se bucură să își înțeleagă locul în imaginea de ansamblu”, scriu autorii.
Participarea
Atunci când oamenii se simt informați despre evoluțiile din cadrul organizației lor, când cred că ideile lor sunt auzite și luate în considerare poate promova un sentiment de coerență și apartenență la grup. Acest lucru, la rândul său, poate afecta pozitiv bunăstarea lor profesională. De fapt, s-a constatat că participarea percepută a angajaților la procesul decizional al unei organizații se corelează pozitiv cu satisfacția profesională și negativ cu sentimentele de alienare la locul de muncă.
Oportunități de dezvoltare
Atunci când angajații au oportunități de a participa la activități de formare și dezvoltare cresc șansele de a învăța noi abilități, de a-și îmbunătăți performanța și de a primi promovări. Mai mult, astfel de oportunități de autodezvoltare sunt asociate și cu niveluri mai ridicate de satisfacție profesională, de semnificație profesională și de bogăție psihologică la locul de muncă.
Sprijin pentru supervizori
Măsura în care indivizii simt că supervizorii lor îi sprijină la diferite niveluri (de exemplu, emoțional, instrumental, informativ) este legat de satisfacția profesională, semnificația și bogăția psihologică. Primirea sprijinului din partea supervizorilor îi ajută pe angajați să se simtă integrați într-un „sistem social dezirabil”.
Sprijin din partea colegilor
În mod similar, interacțiunile de susținere cu colegii contribuie pozitiv la bunăstarea ocupațională. În timp ce analizele anterioare demonstrează o legătură între sprijin, satisfacția profesională și semnificația profesională, autorii postulează că aceste interacțiuni în sine pot constitui surse de bogăție psihologică. Sau poate, așa cum scriu autorii, „sentimentul de sprijin încurajează pe cineva să abordeze provocări noi și diverse”.
Implicarea în muncă
Acest lucru reflectă cât de mult investesc angajații energia lor cognitivă, afectivă și fizică în performanța lor profesională. Potrivit lui Zacher și Baumeister (2025), cu cât oamenii își percep munca satisfăcătoare, semnificativă și bogată din punct de vedere psihologic, cu atât pot fi mai înclinați să se implice și să se investească pe deplin în rolurile lor.
Factorii de stres legați de muncă
Adesea, viața noastră profesională poate implica diverși factori aversivi, care induc stres și subminează bunăstarea. Printre factorii de stres la locul de muncă pe care Zacher și Baumeister (2025) i-au luat în considerare în cercetarea lor sunt:
-volumul de muncă calitativ – cât de complicate și copleșitoare sunt sarcinile din punct de vedere cognitiv
-volumul de muncă cantitativ – presiunea timpului și supraîncărcarea cu reglementări
-întreruperile de muncă – cât de des întâlnește cineva obstacole în timpul îndeplinirii sarcinilor de muncă
-factori de stres din mediu – zgomot, igienă, temperatură, confort
-subminarea supervizorului/colegului – ostilitatea și criticile percepute din partea supervizorilor sau colegilor și care împiedică atingerea obiectivelor
-insecuritatea locului de muncă – riscul perceput de a pierde locul de muncă actual
-orele de lucru – numărul mediu de ore petrecute la locul de muncă
În ceea ce privește satisfacția profesională, studiul a constatat asocieri negative cu majoritatea factorilor de stres, cu excepția orelor de lucru, sugerând că atunci când cineva se bucură de muncă, orele mai lungi pot să nu submineze neapărat satisfacția profesională.
În ceea ce privește semnificația muncii, factorii de stres nu au arătat nicio asociere și au fost în mare parte fără legătură.
Volumul de muncă mai mare și orele de lucru mai lungi au avut asocieri mici cu semnificația, sugerând că atunci când indivizii își consideră munca semnificativă, pot fi mai dispuși să își asume sarcini provocatoare și să investească mai mult timp.
În ceea ce privește bogăția psihologică, autorii au găsit corelații pozitive și semnificative cu toți factorii de stres la locul de muncă: mai mult stres, mai multă bogăție psihologică. Această constatare evidențiază bogăția psihologică ca aspect al bunăstării ocupaționale, care rămâne neafectat de factorii de stres legați de muncă.
„Crearea unui mediu de susținere, în care angajații înțeleg cum contribuie locurile lor de muncă specifice la imaginea de ansamblu, în care pot împărtăși idei, sugestii și alte informații cu superiorii și colegii, și în care au ample oportunități de a învăța și de a se dezvolta poate fi deosebit de eficientă pentru a-i face să considere munca lor ca fiind satisfăcătoare, semnificativă și bogată din punct de vedere psihologic - și, în cele din urmă, pentru a-i încuraja să se implice pe deplin în rolul lor de muncă”, conchid autorii, potrivit psychologytoday.com.
Citește pe Antena3.ro
