Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit psihologilor, acest fenomen nu reprezintă neapărat un semn de gândire excesivă, face parte dintr-un mecanism prin care creierul încearcă să învețe din experiențele trecute și să se pregătească pentru situații similare în viitor.
Creierul folosește trecutul pentru a anticipa viitorul
Specialiștii în neuroștiințe explică faptul că memoria nu are doar rolul de a stoca informații despre evenimentele trecute, ci și de a ajuta la anticiparea și gestionarea situațiilor viitoare.
Astfel, atunci când o interacțiune socială este percepută ca fiind incompletă, stânjenitoare sau ambiguă, creierul continuă să o analizeze pentru a identifica eventuale lecții sau strategii care ar putea fi utile ulterior.
Întrebările pe care le formulează în mod inconștient sunt simple: „Ce s-a întâmplat?”, „Ce am ratat?” și „Cum aș putea reacționa diferit data viitoare?”.
Ce este „efectul Zeigarnik”?
Psihologii explică acest proces și prin așa-numitul „efect Zeigarnik”, un fenomen descris pentru prima dată în anii 1920. Acesta arată că oamenii tind să își amintească mai bine sarcinile sau situațiile neterminate decât pe cele finalizate.
Aplicat relațiilor sociale, efectul face ca discuțiile considerate neîncheiate sau insuficient clarificate să rămână active în minte mult timp după ce s-au încheiat.
Dacă o persoană nu este sigură cum a fost interpretat un comentariu sau dacă simte că a ratat o oportunitate de a spune ceva important, creierul poate reveni în mod repetat asupra acelui moment.
De ce gândurile apar mai ales noaptea?
Specialiștii susțin că fenomenul este amplificat în perioadele de liniște, atunci când activitățile cotidiene nu mai distrag atenția.
În aceste momente devine mai activă așa-numita „rețea implicită” a creierului, responsabilă de introspecție, procesarea amintirilor și simularea unor scenarii viitoare. Acest sistem joacă un rol important în învățare și adaptare, însă poate favoriza și apariția ruminației, adică tendința de a relua în mod repetat aceleași gânduri negative.
Din acest motiv, conversațiile stânjenitoare sau situațiile neclare pot părea mai intense și mai importante în timpul nopții.
Cum poate fi întrerupt cercul gândurilor repetitive
Psihologii recomandă transformarea acestor momente de analiză într-un proces de reflecție constructivă. În loc să se concentreze pe regret sau autocritică, oamenii sunt încurajați să identifice lecțiile care pot fi extrase din experiență.
O metodă frecvent recomandată este scrisul. Notarea gândurilor și emoțiilor poate ajuta la organizarea experienței și la reducerea intensității emoționale asociate acesteia.
Potrivit cercetărilor din domeniu, exprimarea în scris contribuie la procesarea emoțiilor, la îmbunătățirea reglării emoționale și la dezvoltarea rezilienței psihologice.
De la ruminație la învățare
Experții subliniază că diferența dintre ruminație și reflecție este esențială. În timp ce ruminația presupune repetarea acelorași gânduri fără a ajunge la o concluzie, reflecția urmărește înțelegerea experienței și identificarea unor soluții pentru viitor.
În acest sens, conversațiile care revin în minte în toiul nopții pot reprezenta mai degrabă o încercare a creierului de a învăța și de a se adapta decât un simplu exercițiu de autocritică.
Specialiștii atrag atenția că o conversație imperfectă nu definește o persoană și nici viitorul acesteia. Procesul de dezvoltare personală presupune tocmai capacitatea de a învăța din experiențe și de a merge mai departe, potrivit psychologytoday.com.
Citește pe Antena3.ro
