Alt statut, alte obligatii - Deciziile din Parlamentul European devin parte a legislatiei nationale

Dupa focurile de artificii din noaptea Anului Nou, dupa bucuria aderarii, manifestata in strada de sute de mii de romani, dupa mesajele de bun venit adresate Romaniei de oficiali europeni si de responsabili politici din cele 25 de tari membre ale Uniunii, este vremea revenirii la realitate.

Din realitatea cu care Romania trebuie sa invete sa se confrunte face parte si schimbarea statutului euroobservatorilor romani, care devin membri cu drepturi depline ai Parlamentului European, incluzand aici in primul rand dreptul de vot si dreptul de a lua cuvantul in plen, in comisii, in grupurile parlamentare.

DIRECT IMPLICATI. Aceasta schimbare de statut face ca, dupa numarul de europarlamentari, Romania sa detina al saptelea grup national ca marime din Parlamentul Europei, fapt ce implica un numar sporit de responsabilitati pentru toti europarlamentarii romani, indiferent de apartenenta lor politica. Nu ne putem permite o atitudine superficiala in ceea ce priveste prezenta noastra la dezbaterile in plen, in comisiile de specialitate si mai ales in cadrul sedintelor de vot.

De acum incolo, deciziile luate de Parlamentul European ne afecteaza direct, devenind parte integranta a sistemului legislativ national. Trebuie sa acordam o atentie sporita procesului legislativ european, pentru a putea promova interesele noastre specifice. Totul va depinde de capacitatea fiecaruia dintre noi de a negocia in cadrul grupurilor parlamentare la care suntem afiliati, de a forma alianta in favoarea propunerilor noastre, de a formula amendamente atunci cand se impune acest lucru.

MOD DE LUCRU. Nu ar fi lipsita de interes o discutie despre modul de lucru din Parlamentul European, care cere din partea eurodeputatilor prezenta obligatorie la cel putin jumatate plus una din sedintele in plen dedicate special votului, sedinte ce au loc in zile si la ore fixe. In rest, fiecare participa la dezbaterile din aria sa de preocupari atat in comisii, cat si in plen.

Nu trebuie sa ignoram un alt aspect important in legatura cu eficienta prezentei eurodeputatilor romani la Bruxelles si la Strasbourg: coerenta pozitiei noastre in ceea ce priveste marile teme aflate in dezbaterea Parlamentului European, incepand cu procesul de reforma a institutiilor comunitare, adoptarea Constitutiei europene si terminand cu imigratia, modelul social european si protectia minoritatilor de tot felul. Cata vreme nu exista un minim consens intern in legatura cu aceste teme, este greu de sperat ca vom reusi sa prezentam o viziune coerenta a Romaniei in legatura cu multe dintre subiectele supuse dezbaterii la Bruxelles.

BUN VENIT. Ceremonia de primire oficiala a eurodeputatilor romani in randul parlamentarilor europeni, organizata la 16 ianuarie, are, dincolo de aspectele sale protocolare, valoarea unui simbol. Acela al integrarii noastre nu doar intr-un spatiu economic, social si cultural, ci si, sau mai ales, in spatiul politic si democratic european.

Inainte de toate, Uniunea Europeana a fost produsul vointei politice de a rezolva problemele continentului nostru prin alte mijloace decat razboiul si de a reunifica Europa dupa deceniile de totalitarism din Est. Este un mod de a spune ca orice am crede cu totii despre politicieni, trebuie sa dam politicului ceea ce este al lui: rolul de instrument al democratiei reprezentative.

MODEL

Unei scene politice divizate si vesnic aflate in conflict, cum este cea romaneasca, marcata de tensiunile din coalitia guvernamentala de la Bucuresti si razboiul dintre Palate, dar si perspectiva alegerilor anticipate, Europa ii ofera un exemplu de responsabilitate si de consens in abordarea interesului public. La mijlocul acestei luni, Joseph Borrel, reprezentantul Partidului Socialist European, actualul presedinte al Parlamentului, lasa locul lui Hans-Gert Pottering, din partea Partidului Popular European, ca urmare a unui acord de exercitare prin rotatie a acestei responsabilitati, care a fost semnat intre cele doua partide in 2004. Acordul a deblocat o posibila criza de durata, tinand cont de rezultatele alegerilor europene din 2004.