ROMANIA CULINARA
Nu poti patrunde in Bucovina fara sa cunosti Gura Humorului, locul unde incep a se desfasura obcinile si unde se deschide spatiul profund al manastirilor pictate la exterior. Dar nici orasul Gura Humorului nu poate fi inteles fara o vizita la Muzeul de Etnografie al carui suflet este Elvira Romaniuc. Ea ne-a condus, la inceputul calatoriei noastre prin Bucovina culinara, prin labirintul salilor de expozitie, imaginat ca un calendar al obiceiurilor populare.
UMPLEREA BORSULUI. Plecand de la parter, am trecut pe langa un stalp de hotar, simbolizand intrarea in lumea satului de la mijlocul secolului al XIX-lea, apoi in spatiul in care sunt reconstituite practicile Postului Mare cu momentul de inceput - Lunea Curata sau Martea Vaselor, cand se umple si borsul. "Borsul, ne spune Elvira Romanciuc, este principalul fel de mancare in post. Trebuie neaparat sa mananci bors, la noi, in Bucovina. Si ca sa faci bors trebuie sa ai bors de putina. Era un aspect deosebit de interesant care s-a mai pastrat in unele locuri - cum se amesteca malaiul cu taratele, cum se pastreaza hustele vechi, cum se opareste si, in final, dupa ce se umple propriu-zis, vasul, coserita este dusa in cotruta. Cotruta era un spatiu special in organizarea sobei, a cuptorului, ca sa se pastreze o temperatura constanta. Si in cotrutele mai mici era pastrata mancarea.
SPOLOCANIA. In bors, ca sa il apere de posibile cercetari ale lui Michiduta, care venea sa spurce borsul - pentru ca femeile sa nu poata sa-si randuiasca postul de pana la Pasti - stingeau doi taciuni aprinsi, de jaratic, care erau stinsi acolo. Apoi, se facea spolocania" Ce e spolocania?. "Adica oamenii mancau toata ziua, la inceputul Postului Pastilor, bors holtei - holtei se spune si la un fecior necasatorit - de fapt este bors de putina in care s-au fiert doar cateva legume, o ceapa, un cartof, un morcov, si ala se mananca toata ziua, pentru ca in felul acesta sa se spele matele de toata grasimea adunata de la Craciun pana acum. In timp, obiceiul a degenerat in unele zone, de o maniera foarte interesanta: femeile aveau voie sa isi faca spolocania, adica posteau, dar aveau dezlegare neconsemnata niciunde, liber consimtita, ca sa mearga la carciuma. Si ca sa nu se spuna ca merg sa petreaca, luau cu ele furca si fusul, si torceau, timp in care sporovaiau, luau si un pahar de bautura si barbatii nu aveau voie sa le spuna absolut nimic, nu aveau voie sa le spuna nici un cuvant de ocara"....
UDATUL In ziua a doua de Pasti se uda fetele si doamnele, acum simbolic cu parfum, altadata se udau cu apa adusa de feciori in cofita. Mergeau feciorii acasa la fete si daca nu erau treze le trezeau cu o cofa de apa. Uneori, le luau si le duceau la rau sau la fantana de le udau. Si nimeni nu se supara, ca era semn de noroc. Martea se udau baietii. |
|
OBICEI UITAT E un obicei de Pasti care a disparut: scranciobul, se facea lunea. Atunci se adunau tinerii la asa-numita "stransura de la Humor", "pi toloaca". Scranciobul era o roata de lemn cu o cruce. La fiecare capat al crucii se afla cate un leagan. Se asezau in scaune o fata cu un baiat si se spunea ca astfel vor avea sanse mai mari de casatorie anul acela. |
| ||
Cea mai importanta masa este masa de duminica: punem lumanarea pe care am adus-o in cosul de Pasti, bucatele aduse, se ia anafura, apoi o bucatica de pasca si se ciocnesc ouale... Familia se reuneste la parinti, iar copiii merg cu cosuletul din casa in casa si spun Hristos a Inviat! Iar in dupa-amiaza de duminica, atunci cand nu se face slujba, fetele si baietii se intalneau in curtea bisericii si ciocneau oua si aveau dreptul sa traga clopotele si sa traga toaca, in toate cele trei zile. |