Se misca medicina, deschide noi partii si uneori aduce in lumina reflectoarelor teorii atat de surprinzatoare incat ele ajung sa demoleze vechile conceptii legate de o serie de boli, precum si de strategia de lupta impotriva acestor maladii. Una dintre legendele aflate in obisnuinta poporului, legenda pusa in circulatie chiar de medici, era aceea ca bolnavul de ficat trebuie sa-si aleaga, vrea nu vrea, ca "logodnica" branza de vaci. Asa se saturasera cei cu necazuri la ficat de meniul acesta bazat pe branza de vaci, incat o si persiflau poreclind-o "branza de veci". I se acrise pacientului cu probleme hepatice sa mestece aceasta fada si fara noima branza de vaci, incat unii ziceau ca mesteca tencuiala. Ei bine, teoriile actuale despre dieta omului cu suferinte hepatice sunt mai putin restrictive, mai nuantate, cu mai multe grade de libertate, incat bolnavului de ficat sa nu i se mai para asezatul la masa o actiune stupida prin mancarea fara nici un Dumnezeu de fada.

Ce spune profesorul

Profesor doctor Mihai Voiculescu – seful Centrului de Medicina Interna de la Spitalul "Fundeni" si totodata presedinte al Asociatiei Romane pentru Studierea Ficatului – explica teoriile stiintei moderne in privinta dietei hepaticului. Cand medicul recomanda o anume alimentatie omului cu necazuri la ficat, el trebuie sa stie cauza bolii, varsta pacientului, daca este barbat sau femeie si trebuie sa fie in tema cu starea generala a organismului pacientului. Adica sa cunoasca daca, alaturi de boala de ficat, mai exista si alte maladii, daca hepaticul sufera si de inima, de rinichi etc. In plus, atunci cand prescrie regimul alimentar pentru bolnavul de ficat, medicul trebuie sa stie in ce stare se afla boala si ce resurse de activitate metabolica mai are ficatul, adica procentul de celule hepatice care mai sunt in activitate si nu au fost paralizate de boala.

Sa ne referim pentru inceput la proteine, pentru descompunerea carora organismul si in special ficatul executa multa lucrare, multa activitate. Culmea, proteinele nu dezvolta cine stie ce energie, dar proteinele sunt importante caci din ele apar aminoacizii indispensabili organismului, un fel de caramizi cu care organismul construieste grasimile, dezvolta ceva mai multa energie. Dar eliberarea de energie din grasimi se face lent si cu destul de mult travaliu din partea organismului si ficatului. Cel mai repede produc energie glucidele. Rau este ca fructoza, prezenta in fructe si care este cea mai importanta si nepericuloasa glucida, a fost inlocuita de zahar, adica de glucoza care nu este cea mai indicata. Revenind la grasimi, omului nu trebuie sa-i dai mai mult de 20-25% grasimi din hrana lui, iar aceste grasimi este de preferat sa fie grasimi vegetale. Pana la varsta de 12 ani, copilului este bine sa-i dai multe grasimi, dar dupa 15 ani trebuie sa micsorezi cantitatea de grasimi, orientand alimentatia mai ales spre grasimi vegetale. Azi, pentru orice boala, dietele nu exclud unele alimente, nu elimina in intregime alimentele si la nevoie impun doar anumite restrictii la cantitatea de alimente.

Hrana ciroticului

Ce trebuie sa manance bolnavul de ciroza, care este cea mai grea boala de ficat, fiind din categoria de gravitate a cancerului de ficat. In cazul bolnavului de ciroza doua reguli nu s-au schimbat, doua reguli de fier stau in picioare. In primul rand, dieta bolnavului de ciroza nu contine deloc alcool. Ciroticul nu are voie alcool nici macar un deget. De altfel, alcoolul nici nu este un aliment esential. O a doua regula de fier ce trebuie sa actioneze in hrana bolnavului de ciroza este reducerea drastica a sarii, daca se poate pana la zero. Numai ca reducerea la zero a sarii nu este posibila fiindca alimentele au in componenta lor sare. Macar bolnavul de ciroza nu trebuie sa suplimenteze sarea din solnita, sa presare sare, sa lase doar cantitatea de clorura de sodiu existenta in alimente. In privinta glucidelor, ei bine, zaharurile sunt permise. Daca ai restrange glucidele, ai fura ficatului principalul combustibil. Deci bolnavul de ciroza trebuie sa manance glucide. Bine ar fi ca glucidele sa fie sub forma de fructoza din fructe. Si aici trebuie sa opereze o adevarata filozofie a mancatului de fructe. Sa manance oamenii nu neaparat fructe sofisticate, fructe exotice, cel mai bine este sa manance fructe romanesti: mere si alte fructe din livezile romanesti. Nu este cazul ca fructele sa fie stoarse fiindca sucurile de fructe duc la fermentatii nedorite pentru organismul omenesc. Fructul trebuie mancat cu coaja, bineinteles dupa ce a fost bine spalat. In coaja marului sunt elemente active importante pentru organism. Nu trebuie sa se curete coaja fructului si sa se arunce, dupa cum este foarte bine sa se manance si pulpa fructului. De exemplu, pulpa de prune contine acel element important din clasa peptinelor. Trebuie subliniat si faptul ca pulpa de fructe si coaja lor ajuta si tranzitul intestinal. Dupa cum trebuie mentionat in categoria actiunilor rele faptul ca sucurile de fructe sunt acide si iritante. In privinta grasimilor, pentru ficat cea mai buna grasime este uleiul de masline. Nu sunt potrivite smantana si frisca. O faza grava a cirozei este encefalopatia, cand apar tulburari cerebrale. Ei bine, doar in caz de encefalopatie se opresc proteinele, pentru ca amoniul din ele sa nu altereze starile de constienta. Daca bolnavul de ficat nu sufera si de vezica biliara, i se pot da proteine. Daca insa pacientul este necajit si de "schiopatari" ale vezicii biliare, i se opresc acele alimente care fac rau vezicii biliare.

SFAT

Restrictia exagerata de proteine este daunatoare. Ficatul are nevoie de aminoacizi de valoare, asa ca bolnavului de ficat, chiar si de ciroza, trebuie sa i se asigure o ratie normala de proteine. Daca nu le dai proteine bolnavilor de ficat, ei isi extrag aminoacizii necesari din muschi. Asa se face ca adesea imaginea bolnavului de ciroza este a unui om cu picioarele si mainile subtiri si descarnate, iar burta e umflata de lichid.