Expoziţie de carte veche românească

EVENIMENT  •  JUMĂTATE DE MILENIU DE TIPAR ROMĂNESC 1508-2008
Vernisajul expoziţiei "Macarie şi urmaşii săi. Jumătate de mileniu de tipar românesc 1508-2008" a avut loc marţi, la Muzeul Naţional Cotroceni.

Cea mai însemnată parte a spiritualităţii unui popor se află tezaurizată în scrierile sale. O dovedeşte cu prisosinţă istoria fiecărui neam, cartea de căpătâi a fiecărei naţiuni. În 2008, când se împlinesc 500 de ani de la tipărirea primei cărţi pe teritoriul românesc şi anume Liturghierul ieromonahului Macarie, Biserica Ortodoxă Română a declarat Anul Sfintei Scripturi şi Sfintei Liturghii, iar Muzeul Naţional Cotroceni a decis să ofere publicului său o expoziţie de carte veche, o incursiune istorico-culturală în istoria acestor excepţionale mărturii de spiritualitate românească. În expoziţie vor putea fi văzute 49 de cărţi greu accesibile marelui public, primele cărţi tipărite de către ieromonahul Macarie şi de marii tipografi care i-au urmat (sec. al XVI-lea – începutul sec. al XVIII-lea). Ieromonahul Macarie – sârb din Muntenegru adus de domnitorul Ţării Româneşti Radu cel Mare (1495-1508) pentru a consolida prestigiul bisericii ca principal sprijin al statului, a imprimat la Târgovişte trei cărţi: Liturghierul – 1508 (primul liturghier din lumea ortodoxă), Octoih – 1510, Evangheliarul – 1512, cărţi care au circulat atât în ţările române, cât şi în mănăstirile din Balcani şi în bibliotecile din Europa. Cu modestia asumată prin monahism, Macarie ne-a lăsat foarte puţine informaţii despre sine şi drumurile sale prin Muntenegru, Italia şi Ţara Românească, ne-a lăsat însă opera. Locul unde a funcţionat tiparniţa macariană este şi el o necunoscută, tipograful neconsemnând în nici una dintre notiţele de la finalul cărţilor pe care le-a dat la lumină locul unde a lucrat. Indiferent unde au fost imprimate cele trei lucrări, ele sunt dovada unui înalt profesionalism.

PSALTIRE. În expoziţie mai pot fi admirate şi operele unor tipografi (urmaşi ai lui Macarie): Dimitrie Liubavici, diaconul Coresi – ale cărui cărţi tipărite au circulat pretutindeni unde au trăit românii, Meletie Macedoneanul, care a tipărit Pravila de la Govora (1640), Dosoftei – mitropolitul cărturar al Moldovei, care a elaborat şi tipărit în 1673 la Uniev, în Galiţia (Polonia), – Psaltirea în versuri – actul de naştere al poeziei culte româneşti. Prima ediţie a Psaltirei în versuri a mitropolitului Dosoftei a fost expusă pentru prima dată în cadrul expoziţiei. Domniile lui Şerban Cantacuzino (1678-1688) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714) în Ţara Românească au marcat apogeul activităţii tiparului românesc. Domnitorul Şerban Cantacuzino l-a chemat la Bucureşti pe Mitrofan – episcop de Huşi, pentru a-i face o nouă tipografie, în vederea tipăririi marii realizări cantacuzine – Biblia de la Bucureşti (1688), în limba română. Un atu pentru ca să vă găsiţi un răgaz şi să vizitaţi expoziţia-eveniment, o întoarcere în timp pentru evidenţierea unor excepţionale mărturii de spiritualitate românească, deschisă în perioada 18 noiembrie 2008-10 ianuarie 2009.