Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
M3 E30 a fost primul M pe care il puteai cumpara. Dar mai e bun de ceva? Richard Hammond conduce bunicul M3...
Sa folosesti unealta potrivita pentru sarcina cu care te confrunti e un sfat mai mult decat de bun-simt; e chiar motivul pentru care te apuci de respectiva sarcina in prima faza. Mi-as petrece bucuros o zi sudand o combina sau facand mobila, daca mi s-ar da sculele adecvate. Poate ca n-as face si o treaba buna, insa satisfactia pe care ti-o da folosirea unei scule potrivite cu ceea ce faci este, cred eu, un aspect fundamental in ceea ce ne face sa fim oameni. Asta explica de ce Jeremy nu se pricepe deloc. Si tot asta explica de ce M3 este – si a fost mereu – o alegere atat de evidenta pentru oricine voia sa mearga repede. La fel cum ai alege o rindea ca sa tai felii subtiri dintr-o bucata de lemn sau o matura pentru a da pe jos, oricine cu capul pe umeri ar alege un M3 daca s-ar duce pe circuit sau ar taia Europa in doua.
M3 E30 a fost un alt model creat pentru omologare, produs de BMW pentru a intra in Grupa A. Regulile cereau sa faca doar 5.000 de bucati, insa cererea a fost asa de mare, incat au vandut 15.000. Ceea ce, in stilul direct tipic M3, spune multe. Venea numai cu volanul pe stanga, nu avea in comun cu varianta normala decat acoperisul si capota, cei 218 CP ajungeau la rotile din spate printr-o cutie in cinci trepte, ajungea la 100 km/h in 6,5 secunde si nu avea radio. Si cam atat. Intr-un fel. Pentru ca reteta asta simpla da nastere unei masini absolut senzationale, care eclipseaza aproape orice altceva a fost facut cu acelasi scop. Nu o ard aiurea cu un interior pretentios, nu vor s-o faca sa para o limuzina de lux sau sa-i dea pretentii de masina de F1. Plastic negru, scaune simple, un volan anost si un bord clasic de BMW. Acum, treci si condu-o. Asa am facut. Si a fost genial.
Masina asta parea ca noua dupa cine stie cati ani de abuz – o dovada a calitatii constructiei, lucru cu care ne-am obisnuit de la bavarezi. In uz, e ca o unealta de precizie: serios atunci cand vine vorba de distractie pe circuit, insa te flateaza si ofera un raspuns clar si predictibil tuturor comenzilor tale. Aderenta e uluitoare, si nu se datoreaza vreunui computer, ci doar unei proiectari mecanice inteligente si atente. Merge, si nu are nevoie de nimic ca s-o ajute.
Daca ti se pare ca arata bine – si eu zic ca arata foarte bine – asta se intampla pentru ca ochiul tau stie ca e facuta cu un scop anume. Si, ce sa vezi, scopul respectiv e unul care iti surade si tie foarte tare. Chiar si cel mai scurt contact, ca sa nu mai vorbim de o sedinta completa de alergat, il va lasa pe sofer cu o intrebare: 'De ce masina asta nu a fost prezenta in viata mea pana acum?“ De-a lungul anilor, capacitatea cilindrica si puterea au crescut, culminand cu un 2,5 litri si 345 CP. Insa accentul a cazut mereu pe a avea suficient cat sa iti faci treaba. Nici nu mai trebuia sa te lauzi, pentru ca era evident ca ai ales unealta care se potriveste perfect sarcinii in cauza.
Chiar si in starea in care se afla acum, este o masina foarte tare, ceea ce nu poate decat sa sporeasca reputatia excelenta a lui M3 E30. Imi imaginez ca soferii care conduc masinile astea sunt expusi zilnic la zambete de incurajare din partea celorlalti soferi din trafic, in acelasi fel in care un fierar apropiindu-se de nicovala cu cel mai bun ciocan din lume in mana s-ar bucura de aprobarea tacita a colegilor sai de breasla.
