Ştiri pe scurt

25 august 2009

CANCER
Protocoalele terapeutice pentru cancerul de sân, de colon, de col uterin şi de prostată vor intra în vigoare de la 1 septembrie în secţiile de oncologie din spitalele din România. Ghidurile terapeutice stabilesc "paşii" pe care medicii îi urmează din momentul intrării pacienţilor în cabinet sau în spital, metodele de investigare, tehnicile şi terapiile medicamentoase sau chirurgicale care trebuie folosite în funcţie de patologie şi de stadiul bolii. Aceste protocoale vor fi valabile şi în institutele oncologice pe care Ministerul Sănătăţii le va deschide la Iaşi şi Timişoara.

APNEEA
Episoadele severe de apnee de somn majorează cu aproximativ 46% riscul de deces. Situaţia e mai evidentă la bărbaţii cu vârste între 40 şi 70 de ani, arată un studiu efectuat de Naresh Punjabi de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore. Apneea de somn este o afecţiune a aparatului respirator, caracterizată prin pauze respiratorii repetate, frecvente în timpul somnului. Boala este în strânsă legătură cu obezitatea, hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă şi accidentul vascular cerebral.

COLONOSCOPIA
Persoanele care vor ca examenul colonoscopic să fie sigur ar trebui să efectueze acest test dimineaţa, arată un studiu realizat de cercetătorii americani. După ce au observat rezultatele înregistrate de cele aproximativ 3.600 de colonoscopii, oamenii de ştiinţă au concluzionat că, în 29% din testele efectuate dimineaţa, s-a sesizat mai uşor prezenţa polipilor, faţă de 24% în examinările de seară. Chiar dacă nu în toate cazurile polipii detectaţi sunt canceroşi, medicii decid să-i înlăture pentru evitarea oricăror neplăceri. Conform studiului, unul dintre motivele pentru care se înregistrează diferenţe ar putea fi că medicii examinatori sunt mai odihniţi dimineaţa.

COMPORTAMENT EXTREM
Obsesia pentru o alimentaţie sănătoasă poate fi dăunătoare, putând duce la apariţia unor boli grave, potrivit specialiştilor britanici, citaţi de dailymail.co.uk. Persoanele care refuză să mănânce grupe întregi de alimente pentru că îşi fac griji referitoare la "puritatea" hranei îşi riscă sănătatea atât mintală, cât şi fizică. Oamenii de ştiinţă au constatat astfel de comportamente extreme, cunoscute sub numele de "ortorexie nervoasă" - "boala alimentării sănătoase". Persoanele care suferă de ortorexie nervoasă au, în general, peste 30 de ani, aparţin clasei de mijloc şi au studii superioare. În timp ce pacienţii suferind de anorexie îşi impun restricţii severe în privinţa cantităţii de alimente consumate, pacienţii suferind de ortorexie au în vedere calitatea hranei. "Regulile" impuse variază de la o persoană la alta, iar pacienţii îşi impun să mănânce doar "alimente sănătoase", eliminând uneori complet din dieta lor zilnică zahărul, sarea, cafeaua, alcoolul, grâul, glutenul, drojdia, soia, porumbul şi produsele lactate. Alimentele obţinute din culturi tratate cu pesticide sau care conţin aditivi artificiali sunt şi ele eliminate.

CREIER
Persoanele care se îndreaptă cu paşi mari spre vârsta a treia şi care vor să-şi păstreze limpezimea creierului trebuie să consume foarte mult peşte. Conform unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă americani, adulţii care locuiesc în statele dezvoltate riscă să dezvolte un grad mai mare de demenţă în viitor faţă de cei care trăiesc în China, India sau America Latină. Motivul îl constituie faptul că locuitorii statelor dezvoltate preferă o dietă bazată pe carne faţă de ceilalţi, din al căror regim alimentar nu lipseşte peştele. Studiul, prezentat în American Journal of Clinical Nutrition, explică aceste diferenţe prin faptul că în peşte se regăsesc din plin acizi graşi omega 3, care protejează celulele nervoase.

ROŞCAŢII ŞI STOMATOLOGII
Că oamenii au reţineri când e vorba de vizita la un stomatolog e un lucru cunoscut. Ceea ce nu se ştie este că persoanele cu părul roşcat par să se teamă de stomatolog mai mult decât celelalte. Motivul îl constituie faptul că "roşcaţii" răspund mai puţin la anesteziile locale, având nevoie de doze mai mari de anestezic decât persoanele care au un alt pigment. Responsabilă de această situaţie este o variaţie genetică ce este de altfel responsabilă şi pentru culoarea roşie a părului. Specialiştii le recomandă stomatologilor ca, în cazul acestor persoane, să folosească "modalităţi potrivite" pentru a-şi ajuta pacienţii să depăşească temerile.

IMAGINI GREŞITE
Personajele cu boli mintale din filme prezintă o imagine greşită a acestor tip de bolnavi şi creează stereotipuri negative în mintea publicului, potrivit unui studiu. Pentru exemplificare, studiul face referire la personaje renumite: Joker din "Batman", Charlie din "Me, Myself and Irene" sau Randle Patrick McMurphy din "Zbor deasupra unui cuib de cuci". Personajul interpretat de Heath Ledger în cel mai recent film din seria "Batman", pentru care regretatul actor a primit un Oscar postum, oferă publicului o imagine distorsionată despre persoanele cu astfel de probleme, se arată în cercetarea prezentată de cotidianul britanic The Telegraph.