Aderarea are doua fete

Semnarea Tratatului de aderare a Romaniei la UE, la 1 ianuarie 2007, reprezinta o puternica motivatie pentru autoritatile de la Bucuresti privind continuarea reformelor si imbunatatirea climatului de afaceri. Momentul adevarului va veni o data cu aderarea.


Companiile romanesti mai au la dispozitie inca doi ani pentru a-si organiza activitatea, astfel incat sa poata fi pregatite pentru piata europeana si pentru a face fata presiunii competitionale. Masuri cum ar fi flexibilitatea pietei muncii, aplicarea legii, regimul fiscal, sectorul bancar, guvernanta corporatista si piata de capital, politica de mediu si prevenirea coruptiei sunt absolut necesare pentru a ne plia la cererile UE.

IMPACT DUR. Intreprinzatorii se tem ca pentru ei integrarea are doua fatete. Aderarea Romaniei la UE ofera avantaje in sensul ca da acces la o piata mai mare, in conditii mai bune, si la sistemul de fonduri structurale, dar, in acelasi timp, intrarea in UE inseamna si o concurenta acerba. Daca aderarea insa nu este pregatita suficient, atat din punct de vedere juridic, institutional, managerial, financiar, cat si al serviciilor, intrarea in UE va insemna un soc mare pentru IMM-uri. Daca avem in vedere exemplul altor membre ale Uniunii, cum ar fi Spania, Portugalia, Grecia, se poate constata ca, in primii cinci ani, IMM-urile, mai ales cele din industrie, constructii si transporturi, au facut sa se reduca productia in acest sector intre 15-30%. Acest lucru se poate intampla si in Romania daca pregatirea nu va fi solida. Radiografia activitatii sectorului IMM arata cat de slabe sunt micile afaceri de la noi comparativ cu cele din tarile vecine. La intrarea in UE, sute de mii de patroni din Romania vor suferi un soc. Este foarte posibil ca, dupa integrare, putine firme autohtone sa faca fata concurentei firmelor europene, pentru ca, o data cu incheierea capitolului 10, impozitarea, tara noastra nu mai poate acorda nici un fel de facilitate fiscala IMM-urilor, deoarece in UE functioneaza principiul neutralitatii, conform caruia tratamentul fiscal este acelasi pentru toate intreprinderile, indiferent daca acestea sunt mari sau mici. "In locul facilitatilor exista insa programe si fonduri europene. In plus, IMM-urile au acces la fondurile de dezvoltare regionala care vin pe programele PHARE, RICOP, SAPARD. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta un sector vital pentru economia europeana. In cadrul Uniunii Europene, IMM-urile sunt considerate principalul generator de locuri de munca si reprezinta, de fapt, motorul economiei. Atat statele membre ale UE, cat si candidatele s-au angajat sa sprijine dezvoltarea micilor intreprinderi prin extinderea accesului la informatie, la finantari si la cele mai bune tehnologii.

LUMEA FEMEILOR. Potrivit statisticilor, in Uniunea Europeana una din cinci IMM-uri este condusa de o femeie. Cele mai multe societati care au ca manageri femei activeaza in domeniul serviciilor. Numarul IMM-urilor conduse de sexul frumos difera de la tara la tara, cele mai multe fiind in Franta, Luxemburg, Olanda, Belgia, Finlanda si Elvetia (un sfert din intreprinzatori sunt femei).

In Grecia, Austria, Marea Britanie si Danemarca, numarul intreprinzatorilor femei este mai mic (14-16%). Datele din Uniunea Europeana arata ca varsta medie a intreprinzatorilor este in jur de 35 de ani, ceea ce dovedeste ca tinerii iau decizia de a intemeia o firma inca dupa terminarea studiilor. Afaceristii din sectorul de servicii sunt mai bine pregatiti decat cei care activeaza in sfera de productie, in timp ce un nivel de pregatire mai redus predomina in constructii, transport si in industria ospitalitatii (hoteluri si restaurante), potrivit datelor din Observatorul European al IMM-urilor.

ACCIZE EUROPENE. Romania se va alinia, treptat, la nivelul de accizare impus de Uniunea Europeana pentru carburanti, energie si alcool, beneficiind de perioade de tranzitie la unele categorii de impozitare, aceasta obligatie rezidand din proiectul de Tratat pentru aderarea la UE. Prin negocierile cu Uniunea Europeana, Romania s-a angajat ca, pana la 1 ianuarie 2011, sa alinieze nivelul national de impozitare a benzinei fara plumb la nivelul minim de 359 euro pentru 1.000 de litri. In ceea ce priveste nivelul de accizare a motorinei, acesta va creste la cel putin 330 euro/1.000 litri, pana la 1 ianuarie 2013.

Cota de impozitare aplicata motorinei nu va putea fi mai mica de 274 euro/1.000 litri, incepand cu 1 ianuarie 2008, si de 302 euro/1.000 litri, de la 1 ianuarie 2011. In prezent, nivelul de accizare a motorinei este de 259,91 euro/1.000 litri. Pentru pacura este prevazuta, de asemenea, o cota minima de impozitare de 13 euro/tona, de la 1 ianuarie 2007, in prezent aceasta fiind accizata cu 6,81 euro/tona.

In ceea ce priveste cotele de impozitare aplicate electricitatii, acestea vor fi majorate, la 1 ianuarie 2007, la cel putin 50% din cota minima in materie la nivel comunitar. Romania va avea, in schimb, posibilitatea sa opteze dupa momentul integrarii pentru o cota redusa a accizei de cel putin 50% din cota standard la alcoolul etilic, pentru produsul obtinut in distileriile pomicultorilor care realizeaza anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructe. Cota redusa va fi aplicata la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodarie de pomicultor, destinati exclusiv consumului lor personal.

BANI EUROPENI. In anii 2000-2004, pentru Romania a fost aprobata alocarea de fonduri PHARE "prestructurale" de 477 milioane de euro, pentru proiecte in care co-finantarea europeana a crescut, an de an, de la o proportie de 9% la 20%. Alte 290 de milioane de euro sunt programate pentru urmatorii doi ani.

Potrivit Institutului European din Romania, fondurile amintite fac parte dintr-un total de 3.929 milioane de euro, care reprezinta contributia Uniunii Europene la dezvoltarea societatii romanesti inclusiv prin alte programe cum sunt ISPA (in special pentru mediu) si SAPARD (pentru agricultura si dezvoltare rurala). Programul de finantare PHARE sustine proiectele ce contribuie la dezvoltarea societatii civile, a cadrului legislativ, a structurilor administrative, dar si a infrastructurii, inclusiv a cooperarii transfrontaliere. Programul sprijina tarile candidate la UE sa isi dezvolte structurile, strategiile, resursele umane, capacitatea sociala si administrativa pentru a putea lua parte la politicile Uniunii.

FINANTARI SAPARD. Agricultura va fi unul dintre domeniile care vor beneficia de finantare din partea Uniunii Europene. Programul Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD) are vesti bune pentru romanii interesati in proiecte de dezvoltare rurala cu bani europeni. Prin Programul SAPARD vor putea fi finantate proiecte care au o valoare totala eligibila cuprinsa intre 30.000 si 4.000.000 de euro, fata de maximul de 2.000.000 de euro cat era inainte. Investitiile in sectorul cereale se vor limita la 25,6 milioane de euro, astfel valoarea totala a proiectelor declarate eligibile nu pot depasi aceasta suma.

Tinerii romani vor putea studia in toate statele comunitare

SANSE PENTRU TINERI. Pentru tineri, efectele aderarii Romaniei la UE se vor face simtite atat inainte de momentul 1 ianuarie 2007, cat si dupa. In primul rand, se va facilita invatamantul in strainatate, prin echivalarea diplomei in functie de programa de pregatire. Programele de invatamant pe care UE le pune la dispozitia tinerilor vor facilita acestora atat studiile in oricare stat al Uniunii, cat si, in viitor, obtinerea unui loc de munca in spatiul comunitar.

Integrarea Europeana contribuie la scaderea ratei inflatiei in Romania prin masurile impuse de indeplinirea criteriilor de la Maastricht, in raport cu care se apreciaza capacitatea unei economii de a adopta moneda unica euro. In acest sens, Romania a obtinut progrese semnificative, masurile adoptate referindu-se la impozite, politici salariale, credite, cheltuieli bugetare.

Prima incercare de cooperare monetara internationala a fost Uniunea Monetara Latina din 1865, in cadrul careia intrau, initial, monedele Frantei, Elvetiei, Greciei, Belgiei, Italiei. Dupa un timp, si alte state, intre care si Romania, Bulgaria, Spania, Vaticanul, au inceput sa emita moneda respectand standardele Uniunii Monetare Latine, insa fara a adera formal la aceasta.

STAM PROST LA SANATATE SI LA MEDIU

Romania va fi obligata sa respecte standardele de mediu ale Uniunii Europene Transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar din domeniul sanatatii si protectiei mediului sunt procese care in Romania se desfasoara destul de greu, desi par a fi prins ceva mai mult avant in ultima perioada. Sanatatea este un domeniu sensibil nu doar pentru romani, ci si pentru europeni. In acest sens, Uniunea Europeana are stabilite ca prioritati mai multe strategii de combatere a diverselor maladii si boli. Spre exemplu, de curand, experti internationali implicati in programul de control al tuberculozei au recomandat Romaniei abordarea unei noi strategii pentru combaterea maladiei, in conditiile integrarii in Uniunea Europeana, pentru ca, desi in ultimii ani incidenta TBC a scazut, este inca cea mai ridicata din Europa. In ceea ce priveste insa protectia mediului, procesul de implementare a acquis-ului comunitar merge mai greu. Alinierea la standardele de calitate europeana presupune costuri insemnate. Evaluarea financiara estimata pentru implementarea acquis-ului comunitar de mediu pana la sfarsitul anului 2018, ultimul an acordat ca perioada de tranzitie pentru aplicarea directivei privind epurarea apelor uzate, este de circa 29,3 miliarde de euro. (Ana Ilie)

DIN DRAGOSTE DE BANI Autoritatile de la Bruxelles au acuzat Irlanda ca a abuzat de un sistem de fonduri europene pentru sectorul forestier, destinat imbunatatirii mediului inconjurator. In cadrul acestui sistem, fermierii pot schimba terenurile destinate pasunatului pentru silvicultura, dar a fost in schimb utilizat pentru plantarea unor noi paduri pe terenuri mlastinoase. Acestea au distrus mai degraba mediul decat sa-l refaca. (Maria Toader) DEZMATUL MULTIVITAMINIC Politicienii de la Bruxelles au identificat inamicul numarul 1 al europenilor, in persoana vitaminelor si a suplimentelor alimentare. Elaborand o serie de standarde si criterii potrivit carora 90% din aceste produse trebuiau scoase din fabricatie, parlamentarii si-au atras furia maselor. Un val de isterie a cuprins farmacistii, care isi vedeau falimentul pogorandu-se amenintator asupra lor, o data cu tone de dosare si analize chimice. In acelasi timp, europenii se si vedeau lipsiti de suplimentele nutritive sau complexele de vitamine. (Ana Ilie)