"Asa cantece, asa om…!"

E februarie. 2007. O zi frumoasa. Prea frumoasa, curios de frumoasa pentru perioada aceasta a anului. Este cald, iar lumea mai fericita.

Oare se mai gandeste cineva la Gica Petrescu? Mai are cineva un gand, o amintire legate de maestrul Gica? Ii mai pasa cuiva de cel al carui cantec nu lipsea de la petrecerea romanilor?

"Gica Petrescu? Da’ cum sa nu il stiu? Avea melodia aceea... O stiu… Cum Dumnezeu ii zice? Era cunoscuta. Sau nu era a lui si o canta… stai ca-mi scapa numele… zi-i tu", isi da ochii peste cap si se chinuie din rasputeri sa-si aminteasca doua nume mari. "A, mi-am amintit. El canta «Drumurile noastre toate», nu-i asa? NU ERA EL? Aaa, da, era Dan Spataru. Dar mi-l amintesc pe Gica Popescu. Fratelui meu ii plac cantecele vechi". Ea este Oana. Are 24 de ani si e vanzatoare intr-un fast-food.

VECHI, DAR BUNE! Ma plimb cu liftul de dragul lui Gica. Liftiera rade. Normal ca-l stie pe maestru. "Era cantaretul pe care-l uitase Dumnezeu pe pamant. Dar canta frumos. Si-avea atatea cantece! Ce sa mai zic despre el? «Uite-asa as vrea sa mor, cu paharul langa mine» sau «Casuta noastra, cuibusor de nebunii». Astea mi-au placut mie cel mai mult". Intr-o cafenea, domnisoara in rosu aduce nota. Iolanda are 31 de ani. "Il stiu pe Gica Petrescu. A fost un mare cantaret." Subiectul o intereseaza, pentru ca zaboveste la masa mea mai mult timp. "Imi amintesc ca parintii il placeau foarte mult. Mergeau la spectacolele lui si ascultau muzica lui Gica Petrescu. Mai au pe-acasa chiar si viniluri. A fost un mare artist si chiar imi pare rau ca a murit!" Un client. Tot tanar. "Mosul ala care canta romante? Era mare. Cel mai bun. Ce canta? Ceva cu Bucurestiul, nu? Si cu tramvaie!?" Du-l acasa, mai tramvai, ca-i tanar si n-are habar…

"Gica Petrescu a avut cele mai frumoase cantece de petrecere. Cantecul lui era sinonim cu veselia, cu bucuria… Acum, daca le aud, imi vine sa lacrimez si parca nu ma mai pot bucura asa de mult… Daca Gica Petrescu nu mai este…" Angheluta D.

CE MAI CANTA! E suficient sa-i vezi pe banca, in parc, privind in departare, cu amintirile jucandu-se invizibil in jurul lor, incat sa-ti dai seama ca le va face placere sa vorbeasca despre acela care aproape a fost din aceeasi generatie cu ei. Batranii zambesc.

"Gica Petrescu… s-a dus saracu’… Ce ne mai canta! Si cum se mai ducea vinul pe muzica lui. Asa cantece, asa om… Nu mai avem noi parte de-un al doilea Gica Petrescu. In tineretea mea am iubit o fata foarte frumoasa. Ilinca. Avea un par lung… O frumusete. Cand ieseam la plimbare, in parc, ne asezam pe o bancuta, o luam asa frumos dupa umar si incepeam sa-i cant la ureche «Ca sa mi te fac nevasta/Am dus viata de napasta/ Si cu lumea m-am certat. Ca o garofita-n glastra/Inflorea casuta noastra/ Dar tu, draga, ai plecat/Casuta noastra/ Cuibusor de nebunii/ Te asteapta ca sa vii… Ei da, era frumos. Toata tineretea mea s-a dus. Nu mai raman decat amintirile, iar Gica ne-a uns sufletul cu melodiile lui".

"Imi amintesc ca parintii mei il placeau foarte mult. Mergeau la spectacolele lui si ascultau muzica lui. Mai au pe-acasa chiar si viniluri… Chiar daca sunt mai «mica» si preferintele mele muzicale sunt altele, trebuie sa recunosc faptul ca Gica Petrescu a fost un mare artist si chiar imi pare rau ca a murit" Iolanda M.

DUPA GICA, CINE VINE? Poate doar copiii sa nu fi auzit de Gica Petrescu. Poate doar ei sa nu stie cine a iubit si-a vrut sa tot iubeasca, cine nu lasa pe nimeni sa doarma seara, cine le zicea cu foc pentru "Cand o fi mai rau", pentru "Cand se crapa de ziua altadata", cine-i zicea lautarului sa-i cante, cine-i dadea cu spritul pan’ la ziua, "Of, of, spritule", cine iubea fetitele din Bucuresti si-i era dor de-un chef seara, "De-un chef cum stiu eu".

Nu l-am pierdut pe Nea Gica, il putem asculta si acum, chiar daca... "Pentru multi e important/Si foarte interesant/Vor sa stie ei, adica/Cati ani are oare Gica? Voi intr-una va-ntrebati/Si tot timpul calculati/O avea el vreo optzeci/Poate are nouazeci/Daca are-o suta-n fine/Inca se mai tine bine. Mi-amintesc ca altadata/Priveam si eu cate-o fata/Imi parea atat de bine/Cand se uita la mine. Si frumos daca-mi zambea/Inima tare-mi batea/Fetele cu rochii mini/Sau la stranduri in bikini/Cand le vedeam ma-nroseam/Si tare ma bucuram/Azi le vad tot fara rochii/Doctore, mi-au slabit ochii/Voi intr-una va-ntrebati/Si tot timpul calculati/O avea el vreo optzeci/Poate are nouazeci/Dar ganditi-va mai bine, mai!/Dupa Gica, cine vine…./He, he, he, he, he, he/"…