DELICIU
Cafeaua, indiferent de tipul ei, este una dintre placerile cel mai des intalnite in lume. Romanii nu fac nici ei exceptie si se inscriu pe lista dependentilor de cofeina.
E dimineata si soarele a rasarit sau nu, depinde de jobul fiecaruia. Mancarea poate sa fie sau nu pe masa, dar pentru 66% dintre romani cafeaua nu trebuie sa lipseasca! Altfel, intreaga zi este "avariata". Cunosc oameni care beau cafea, sub diferite forme, dintr-o nevoie devenita obisnuinta. Sunt alte cunostinte pentru care consumul de cafea e un fel de moda ori carora le place pur si simplu mirosul si gustul unui ness, al unui frappe ori poate al unei cafele "turcesti", "la ibric", ori poate un expresso. Nu conteaza poate denumirea, cat esenta: cofeina.
VICIU SAU DELICIU? Sexul omului se pare ca influenteaza consumul de cafea. Altfel nu se explica de ce 68% dintre romance consuma "inamicul lui Mos Ene" fata de doar 62% dintre barbati. In ceea ce priveste numarul cestilor "cofeinizate", situatia e un pic... stranie. 56% dintre romani opteaza pentru consumarea unei singure cesti de cafea pe zi fata de doar 53% dintre reprezentantele sexului frumos care au aceeasi optiune. 32% dintre reprezentantele sexului frumos se lauda cu un comsum mediu de doua recipiente cofeinizate pe zi fata de doar 26% dintre romani. Acum vine straniul... Daca la una-doua cesti de cafea pe zi conduc in procente femeile, la "categoria grea", de peste 3 "cofeine" pe zi, conduc barbatii. 18% dintre acestia afirma cu tarie ca beau 3 cesti sau mai multe de cafea pe zi, fata de doar 15% dintre doamnele care au pus votul la "categoria grea". Barbatii conduc si in topul banilor aruncati sau investiti, depinde de punctul de vedere al fiecaruia, in produse cofeinizate. 212.662 lei vechi consuma un roman lunar pe cafea fata de cei 183.185 lei vechi cheltuiti lunar de o romanca pentru acelasi viciu.
|
BANI VERSUS CANTITATEFinantele conteaza in ecuatia consumatorilor de cafea. Conform CURS, doar 62% dintre cei cu venituri mici isi permit sa consume cafea fata de cei 73% din cei cu venituri peste medie care au acelasi viciu. 58% dintre cafegiii saraci ai Romaniei beau o singura ceasca de cafea pe zi. In schimb, 20% dintre bogati beau mai mult de 3 cesti din acelasi lichid zilnic. Surprinzator, doar 2% dintre cei mai putin avuti au certuri din cauza consumului de cafea fata de cei 3% dintre avuti cu necazuri pricinuite de derivatele cafelei. DE-A LUNGUL VREMII, PRIN LUMEA LARGAIn Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime. Cea dintai referinta la cafea dateaza din secolul al IX-lea, cand primele plante au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La inceput, cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bila. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., Avicenna administra cafeaua in chip de medicament. Ea crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul al XI-lea aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda. In Europa, cafeaua a intrat prin Portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita, iar vanzatorii ambulanti au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. IN ORASE ESTE PROBLEMADaca e sa ne luam dupa mediul rezidential, orasenii sunt cei mai mari "viciati" ai cafelei. Ei cheltuiesc cel mai mult 202.901 de lei vechi lunar si tot ei incearca cel mai putin sa se lase de baut cafea. Doar 21% dintre oraseni vor sa renunte la obicei. 17% dintre locuitorii mediului rural beau mai mult de 3 cesti de cafea pe zi fata de cei 16% dintre oraseni. Exista si o egalitate: 54% dintre rurali si urbani declara ca sunt adeptii unei singure cafele pe zi. |