El a vrut?

de Roxana Roseti | 14 Aug 2006 • 00:00

NEPASATORUL CUZA

In noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, domnitorul Alexandru Ioan Cuza era detronat prin surprindere. Un complot cu politicieni si militari la mijloc.

Se spune ca organizatorii loviturii de stat de la 11 februarie 1866 au planuit astfel lucrurile incat sa il surprinda pe Cuza in pat cu Maria Obrenovici. Conspiratorii au avut grija sa izoleze apartamentul Elenei Cuza, care incerca sa ajunga la sotul ei, dar i s-a raspuns ca nu se mai afla in Palat. Cand cei trei capitani (Costescu, Lipoianu si Pilat), au patruns in dormitorul princiar, Cuza dormea langa amanta sa. Dormea adanc - jucase carti pana tarziu in noapte.

FARA REZISTENTA. In "Viata si opera lui Cuza Voda", Constantin C. Giurescu trece in revista semnalele complotului: "Prin scrisori anonime si prin afise se anunta ca la 24 ianuarie va fi revolutie". Evident pentru toata lumea, dar nu si pentru Cuza. Nepasator, blazat si se pare bantuit de gandul abdicarii. A.D. Xenopol explica prinderea lejera a domnitorului "de catre particulari in palatul sau" axandu-se pe ideea abdicarii. Xenopol porneste de la Mesajul de la 4 decembrie 1865 si de la scrisoarea trimisa lui Napoleon al III-lea, la 1 octombrie 1865 - amandoua vorbind de abdicare.

Tot despre 24 ianuarie 1866, A.D. Xenopol noteaza in a sa monumentala "Istorie" ca baronul de Offenberg, consulul Rusiei la Bucuresti, "desteapta pe ministri sa nu lase pe domnitor sa mearga la balul dat, de frica unui atentat". Cuza, "nepasator si fatalist, nu asculta de sfat". Un comportament ciudat. Sau poate nu. Unii spun ca era un domnitor de toata isprava si ca-i luase amanta mintile. Altii, ca asa era el, las si nepasator. El a vrut tradarea? Incurcate sunt caile istorieiâ¦

MAI BUNA DECAT ASASINATUL

Dimitrie Bolintineanu, apropiat al domnitorului, scrie in "Viata lui Cuza Voda": "Toata tara stia ca se urzeste o rasturnare. Toata tara era ingrijorata. La Palat nu credea nimeni". Scriitorul aduce si argumente: "Injurii publicate anonim s-au aruncat mai in toate noptile prin curti si pe strade, placarde defaimatoare se lipeau pe murii palatului anuntand ca palatul statului se va da in curand cu chirie". Teoria cercetatorului Alex Stoenescu in "Istoria loviturilor de stat in Romania" este ca totul s-a intamplat prin tradarea Mariei Obrenovici. Si anume, ca ea ar fi trecut de partea conspiratorilor, preferand detronarea asasinatului.

BOIERIMEA L-A ADUS PE CAROL DE HOHENZOLLERN

Deschiderea Camerei Nationale

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si al statului national Romania (1862-1866). A participat la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova, iar dupa aceea la miscarea pentru Unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie si al Tarii Romanesti, infaptuindu-se astfel unirea celor doua tari. Devenind domnitor, Cuza a obtinut, prin demersurile sale, recunoasterea unirii din partea marilor puteri. In timpul domniei lui s-a numit un singur guvern si s-a fixat capitala noului stat la Bucuresti (1862). Cuza formeaza in 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, care realizeaza secularizarea averilor manastiresti (decembrie 1863) si dizolva Adunarea legiuitoare (2 mai 1864). Cuza supune aprobarii poporului, prin plebiscit, o noua constitutie (statut) si o noua lege electorala si decreteaza (14 august 1864) legea rurala conceputa de Kogalniceanu. Infaptuirea reformelor, agrara si electorala, i-a indarjit pe reprezentantii boierimii conservatoare, ca si pe exponentii aripii de dreapta a burgheziei, care, uniti intr-o "monstruoasa coalitie, l-au silit sa abdice (11 februarie 1866) si au adus in locul sau pe printul strain Carol de Hohenzollern.

SUB SEMNUL AMANTEI

Istoricii noteaza ca domnitorul Cuza era ironic, indraznet, in gratiile femeilor. Sotia sa Elena era inhibata de o educatie rigida. Maria Obrenovici - fiica antiunionistului si latifundiarului Costin Catargi, vaduva lui Efrem Obrenovici si mama viitorului rege al Serbiei, a luat locul doamnei in inima principelui, daruindu-i si doi fii. Cuza a parasit tara, impreuna cu amanta. Familia i-a cerut Elenei sa divorteze, dar ea l-a urmat in exil. Amanta continua sa se intalneasca cu fostul domn. Cuza a murit in Germania (1873) si a fost inmormantat la mosia sa de la Ruginoasa.

Citește pe Antena3.ro