La Toplita

La Manastirea Sfantul Prooroc Ilie, de la Toplita, amprenta patriarhului Miron este aproape peste tot. Iar vietuitorii locasului sfant cultiva mostenirea acestuia.

Karina Knapek/JURNALUL NATIONAL La Manastirea Sfantul Prooroc Ilie, de la Toplita, amprenta patriarhului Miron este aproape peste tot. Iar vietuitorii locasului sfant cultiva mostenirea acestuia.

Acasa la patriarhul Miron Cristea, la Manastirea Sfantul Prooroc Ilie, legenda continua.

Dainuie romanitatea, continua legenda. Intr-o zona ce a facut parte din Imperiul Austro-Ungar si in care cultul ortodox s-a vrut a fi distrus, o bisericuta si niste suflete calde tin aprins focul credintei ortodoxe. Manastirea Sfantul Prooroc Ilie reprezinta o parte din mostenirea spirituala si culturala lasata romanilor de cel dintai patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Miron Cristea.

CTITORI. In bisericuta din lemn a manastirii sunt pictati drept ctitori parintii patriarhului Miron. Motivele construirii acestei manastiri le-a dezvaluit chiar patriarhul intr-o cuvantare. "Toate manastirile le-au ars si cele de piatra le-au zdrobit cu tunurile, iar pe calugari i-au alungat... Iata de ce am simtit o sfanta datorie sa reinnoiesc un astfel de asezamant duhovnicesc. Am mai facut aceasta si din datoria ce-am simtit-o fata de parintii mei, George si Domnita, tarani, ingropati aici, ca voi sa veniti aici si sa va inchinati la piatra mormantului lor, aducandu-va aminte ca ei au dat pe primul patriarh al Romaniei si, mergand acasa, sa va trageti de la gura, ca sa puteti ingriji de cresterea copiilor vostri, dandu-i la scoala, ca nu se stie in care din copiii vostri, azi desculti, se ascunde un om mare." Parintele Staret, Arhimandrit Emilian Telcean, completeaza: "Patriarhul inchina manastirea aceasta in cinstea celor 42 de manastiri si schituri care au fost daramate pe Valea Muresului din ordinul Mariei Tereza".

DIN FAMILIE ALEASA. Staretul manastirii poarta in suflet povesti alese despre primul patriarh al Romaniei. Unele povesti sunt culese de la cei batrani, multi dintre ei trecuti in nefiinta. Arhimandritul vorbeste despre istorisirile unui batran, Moldovan Toader. Acesta era cel care le spunea parintilor de la manastire cele mai multe lucruri despre patriarhul Miron. "Ne spunea ca, in copilarie, patriarhul Miron mergea cu oile pe coasta si avea cartile dupa el. Studia intotdeauna. I-a placut foarte mult folclorul, era un om deosebit. Cele mai multe lucruri le-a mostenit de la mama-sa. Era o femeie foarte isteata. Ea a condus lucrarile de la biserica din centru, cea cu doua turle. Chiar daca are doar doua turle, e biserica ortodoxa. Ea a fost ridicata pe vremea imperiului austro-ungar si forma aceea era singura care era permisa, numai stil apusean. Constructia bisericii a durat foarte mult, mai mult de 40 de ani. Toata lumea dadea piatra si mortar. Toate materialele pe care lumea le aducea ziua, noaptea erau furate. Cu materialele furate s-a construit tot in comuna, dar nu la biserica. Era atunci un primar, il chema Popescu, a construit cladirile acelea in care acum este colegiul Mihai Eminescu. Atunci, mama patriarhului n-a mai putut suporta, a preluat ea conducerea lucrarilor si a terminat de construit si de finisat biserica. Inauntru, pictura este facuta de Dimitrie Belizarie, cel care a pictat si biserica patriarhala. Si cand ostasii romani au venit de peste munti in Ardeal, familia patriarhului a avut un rol important. Ei au injunghiat nu stiu cate animale si i-au primit cu bratele deschise pe romani, cu mare bucurie. Au avut un mare aport atunci. La fel si in 1946, dupa ocuparea hortista", povesteste parintele Telcean.

In haine de sarbatoare, primul parinte patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Miron Cristea

REGENT. Bisericuta de lemn din curtea manastirii Sfantul Prooroc Ilie are in interior o pictura... "interesanta". Patriarhul Miron in odajdii impunatoare il tine pe copilul Mihai, regele Romaniei, sub mantie, protector. O pictura simbolica, dar cu importanta istorica, mare. "Regele Carol al II-lea era plecat din tara, Regela Mihai era prea mic, si se instituise o regenta formata din trei oameni, printre care si patriarhul Miron. Atunci era o perioada de mari framantari, poate ca si astazi. Patriarhul, vazand problemele tarii, a acceptat sa fie si prim-ministru. Dar foarte greu a acceptat", explica staretul.

Din aceasta functie insa, Miron Cristea a ajutat foarte mult romanitatea din zona Harghitei, a Covasnei... "Inchipuiti-va ca toate padurile de aici erau luate de imperiul austro-ungar. Cand s-a desfiintat imperiul, toate padurile din zona aceasta au ramas Bisericii Romano-Catolice. Din aceasta cauza au ei atat de multe paduri. Romanii, in schimb, nu aveau nimic. Patriarhul Miron, cand a fost prim-ministru, a inzestrat si manastirile romanesti cu paduri si a inzestrat si primariile romanesti de aici din zona, pentru ca nici macar primariile nu aveau paduri, nu aveau nimic. De asemenea, el a trimis foarte multi oameni de aici, din Toplita, la studii", povesteste egumenul Manastirii Sfantul Ilie. Ajutorul dat romanilor din aceasta zona nu s-ar fi oprit aici...

"Aici, la Toplita, voia sa faca o biserica mare de tot, cam dupa modelul celei de la Putna. Mai voia sa faca si o scoala de cantareti. El s-a gandit ca era mare nevoie de asa ceva. Transilvania a fost atat timp sub ocupatie si nu s-au putut pregati cantareti, nu s-a putut pregati nimic. Din pacate, el a murit inainte de vreme. Doamna Miluta, una dintre nepoatele patriarhului, ne-a spus ca moartea lui a fost una premeditata, ne-a povestit tot ce s-a intamplat atunci. El s-a dus la 71 de ani, dar avea planuri pentru inca multi ani", continua parintele.

MOSTENIRE. La iesirea din Toplita spre Borsec, Miron Cristea a ridicat un monument al eroilor, impunator. Acolo este un mausoleu unde isi duc somnul de veci 771 de ostasi romani din primul razboi mondial.

Patriarhul a lasat o zestre frumoasa si Manastirii Sfantul Prooroc Ilie, ctitoria sa. "Avem multe lucruri de valoare aici, multe odoare. Avem trei icoane pe care patriarhul Miron le-a luat in pelerinaj la Locurile Sfinte. Ele au fost duse la Patriarhia de Constantinopol, la Atena, la Patriarhia de Alexandria si la Ierusalim, unde au fost tinute pe mormantul Mantuitorului mai multe zile, iar in preseara Inaltarii din 1927, din 2 iunie, le-a sfintit pe Golgota, dupa savarsirea Sfintei Liturghii cu apa sfintita de patriarhul Miron pe o luntre in mijlocul Iordanului. Tot la Ierusalim sunt cele doua biserici romanesti pe care le-a ctitorit patriarhul Miron. Biserica romaneasca cu caminul romanesc din Ierusalim si Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul de pe Valea Iordanului. Aici avem si doua sfetnice din lemn de Tisa de pe vremea lui Matei Basarab, pe care tot patriarhul Miron le-a adus."