O meserie disparuta. Despre care si-au amintit Florin Bratescu, Cristiana Bota si Carmen Movileanu, crainici deveniti idoli pe ecranele din toata tara.

In primii ani de viata ai televiziunii, ca si acum, fetele erau preferate pentru a prezenta programul sau emisiunile. Principalul criteriu de selectie era telegenia, dar si norocul de-a fi aproape de careva cu un "cuvant greu" la televiziune. Din prima generatie de crainice au facut parte frumuseti precum Mariana Zaharescu, Cleo Stiber, Georgeta Perlea sau Ioana Magura.

DINTAIUL BARBAT. Primul crainic al televiziunii a fost Florin Bratescu. In 1957, ca angajat la Radio, a dat o proba de crainic la televiziune. A trecut-o, cu conditia sa-si "lucreze" vocea si pronuntia, afectate de accentul sau "de Iesi". In 1960, conducerea televiziunii a hotarat introducerea alternantei barbat-femeie in prezentarea Jurnalului de stiri. Cuvantul decisiv in alegerea sa l-a avut Mihail Bujor Sion, seful propagandei la CC. De atunci, Bratescu a devenit o imagine a televiziunii, foarte indragita se pare, dupa cum rezulta din numeroasele scrisori primite de la admiratoare. De la una dintre ele i s-a tras porecla "vulturasul", apelativul cu care telespectatoarea i se adresa idolului ei. In acei ani, munca unui crainic nu era deloc usoara, povesteste dl. Bratescu. De la caldura puternica a reflectoarelor, ce iti lasa dungi de sare pe camasile imbibate cu transpiratie, pana la suportarea produselor de machiaj de proasta calitate, multe trebuiau depasite. Nici la "capitolul vestimentatie" Televiziunea nu a "stat" prea bine. Initial, craincii erau imbracati "la norma", ca si membrii Corului Radio. Abia mai tarziu li s-au cumparat haine de la magazinul "Arta modei" sau cravate mai deosebite de la "Matasea populara".

GENERATIA "EPOCII DE AUR". In perioada anilor ’50-’70, micul ecran era dominat de splendori ca Sanda Taranu - o profesionista desavarsita, Delia Budeanu - bruneta cu ochi superbi, Lia Marascu - mignona ai carei ochi ii concurau pe cei ai lui Liz Taylor. Aparitia lor facea placere atat publicului, cat si celor din conducerea superioara de partid si de stat. Dar regulile trebuiau respectate. Fara decolteu, fara machiaj, fara bijuterii! Viitoarele colege au avut insa ce invata de la ele. Cristiana Bota si-a inceput cariera de crainica in 1971: "M-am dus direct in studio. Nu vazusem studiourile de emisie, am dat probe foarte dificile de limbi straine, de cultura generala. Am fost intrebata ce stiu despre crainice? Am facut niste ochi imensi si m-am gandit ca de fapt nu stiu decat despre Sanda Taranu. Mi-am dat seama ca nu pot sa fac nimic altceva decat sa fiu eu. Nu am avut o scoala, nu am avut in spatele nostru pe nimeni care sa ne ghideze. Am invatat si din greseli."

Delia Budeanu

DIN MERS. "Am venit in televiziune in toamna lui 1988, isi incepe povestea Carmen Movileanu, cu o luna inainte de a implini 20 de ani. Am pasit atat de timid, incat si dupa 5-6 luni ma intrebam daca sa ma mai duc sau nu. Pentru ca invariabil, toata lumea imi spunea: «Doamne, cat esti de frumoasa!». Nimeni nu-mi spunea: «Doamne, cat esti de desteapta!». Doi ani la rand a lucrat la pupitrul de montaj film.

Pana cand, in 1990, Sanda Taranu mi-a spus ca se da un concurs de crainice. Am inteles de ce se voiau chipuri noi, pentru ca voiau schimbare din toate punctele de vedere si ca temperament, si ca modalitate de abordare a subiectelor. A fost o adaptare din mers."

ZAmbet de crainic "Buna seara, stimati telespectatori!" Aceasta era formula consacrata cu care crainicele televiziunii romane incepeau prezentarea programului zilnic. De la acele fete frumoase aflau fericitii posesori de televizoare (nu foarte multi pana in ajunul "epocii de aur") ce urmau sa vizioneze pe micul ecran. Zambetul cald al crainicelor ne facea sa credem ca unicul lor tel in viata este sa patrunda in casele noastre si sa ne aduca bucuria filmelor, serialelor sau emisiunilor de varietati. Astazi, nu mai deschidem televizorul pentru a ne informa despre programul unui post anume. Il gasim in presa, paginile de Internet ale televiziunilor sau afisat electronic pe ecranele televizoarelor, intre emisiuni. Lucrurile s-au schimbat, in "pas cu tehnica".

"Nevroza" cu noroc Mariana Zaharescu, una dintre primele crainice din televiziune, facea aceeasi munca si la Radio. Nemultumita de ritmul dur al muncii, femeia s-a plans de nevroza ce o capatase. A obtinut un concediu medical. Intre timp, insa, conducerea Sahia-Film, unde avea o alta colaborare, i-a cerut sa prezinte un Jurnal de stiri. Mariana Zaharescu a acceptat. Ghinionul ei a fost ca tocmai la acel film a venit presedintele Radioteleviziunii, Melita Apostol (prima sotie a liderului comunist Gheorghe Apostol). Stiind-o pe crainica in concediu si nemultumita de numeroasele ei vaicareli, a cerut desfacerea contractului ei de munca. Iar Mariana Zaharescu s-a maritat cu medicul care a vindecat-o "de nevroza". Azi, multa lume o cunoaste ca "vocea de la Teleenciclopedia".