Pacate de vistiernic

Pus sa se ingrijeasca de vistieria voievodului Matei Basarab, Stroe Leurdeanu fura 85 de pungi, fiecare cu cate 500 de taleri.

Doua pergamente care au acelasi subiect. Unul este spectaculos prin initiala si monograma domneasca in chinovar, iar celalalt prin sigiliile ecleziastice si boieresti. Documentele atesta faptul ca la 18 ianuarie 1652, Matei Basarab Voievod a dat carte de credinta inaintea tarii, a mitropolitului Stefan, a episcopilor - Ignatie al Ramnicului si Serafim al Buzaului - , a egumenilor si a tuturor boierilor tarii, mari si mici, ca a pus pe Stroe mare vistier, Radu al doilea vistier din Farcas si Tudor camaras, jurandu-i cu mainile pe Evanghelie. Ca sa se asigure ca va fi slujit cu dreptate, ca nu va fi furat ori sa i se faca o hitlenie, voievodul le-a facut carti de blestem din partea a patru patriarhi. In schimbul acestor servicii, Matei trebuia sa le arate mila si cinste. "Acum, la 1651, ianuarie 20, a pus boieri mari sa ia seama camarii si sa numere banii. Si i-au si numarat si au peceltuit lazile cu pecetea sa. Cand boierii, impreuna cu 6 negutatori, au numarat banii, au gasit o lada mare sparta si 85 de pungi lipsa, intr-o punga fiind cate 500 taleri", povesteste directorul Directiei Arhivelor Nationale Istorice Centrale, prof. Marcel Ciuca. Voievodul le-a impus sa dea seama vistieriei, a tuturor veniturilor tarii si a bucatelor domniei. Ei au spus ca o vor da pe 3 ani. Matei Voievod a pus boierii cei mari, toti, si mici si mazili ca sa-si dea seama inaintea lor de biruri, haraciuri, banii ce se trimit la Tarigrad, dar nici asa n-au putut sa dea seama, fiind adeveriti de "furi" din camara, vistierie, haraci, banii ce se trimit la Tarigrad. "A stat a le taia capetele, ca unor spargatori ai casei domnesti, calcatori de juramant si de lege", povesteste directorul.

DOMNUL I-A IERTAT. Sase sigilii ecleziastice si 18 boieresti iti incanta ochiul. Sunt inelare, in fum si tus. La 18 ianuarie 1652, la Targoviste, Stefan arhiepiscop si mitropolit al Tarii Romanesti, impreuna cu episcopii Ignatie al Ramnicului si Serafim al Buzaului, egumenii si cu boierii si dregatorii tocmitori ai tarii si toti boierii mari si mici au dat carte soborniceasca prin care au recunoscut ca domnul Matei Basarab a pus boieri pe Stroe mare vistier, Radul din Farcas vistier al doilea si Tudor camaras. Din acest pergament aflam ca domnul, "milostiv si crestin", i-a iertat de furtisag, ca sa nu-si spurce sufletul, dar a pus blestem asupra acelora care vor domni dupa el si il vor milui, blestemul soborului arhiereilor, egumenilor, tuturor preotilor tarii, inaintea adunarii intregii tari si a mitropolitului, imbracati in odajdii, cu faclii aprinse in maini si blestemand le stingeau, cum este legea blestemului. "Nici banii domnesti nu i-a luat domnul de la ei, ramanand multi bani din toate veniturile. Li se cadea sa li se ia si gloaba, 6 bani de un ban, cum este legea, dar i-a lasat el si de aceasta", continua prof. Ciuca.

Imagine ce exprima perfect "boierul". Tolanit pe perne moi si cu galbeni nestiuti in vistierie. Daca banii nu le erau de ajuns, boierii se dedulceau si la banii domnitorului

DESTIN. Matei Basarab l-a scos din dregatorie pe Stroe Leurdeanu pentru ca a fost prins ca fura din vistierie, impreuna cu Radu Farcasanu. Stroe Leurdeanu a fost casatorit de trei ori. Prima oara cu o necunoscuta, a doua oara cu Visa din Gloesti, fiica lui Fota si a Stanei, care era sora lui Preda Brancoveanu si nepoata lui Ivasco vor din Golesti, iar a treia oara cu Elina (din Prooroci si Brancoveni), care era ruda cu Matei Basarab. Astfel, a fost ruda prin cele doua sotii cu Matei Basarab, in timpul domniei caruia a ajuns mare dregator, si inrudit cu Constantin Serban. Se numara cele mai de seama figuri ale vietii politice din deceniile V-VIII ale secolului al XVII-lea si un mare dusman al familiei Cantacuzino. A ctitorit biserica din Golesti (1646) si a refacut in parte manastirea Vieros. In afara de Matei Golescu si Eustratie Leurdeanu, ajunsi si ei mari dregatori, a mai avut doi fii: Ghenadie ieromonah si Necula, si o fiica, Axinia. Scapat de la pedeapsa cu moartea pentru infractiunea comisa, este trimis in solie la Tarigrad la inceputul domniei lui Constantin Serban. In timpul rascoalei slujitorilor a fugit la Brasov, apoi in Transilvania cu Constantin Serban. Trimis cu haraciul la Tarigrad, este inchis doua luni pentru banii luati de Mihnea al III-lea de la niste camatari turci. Intre 1663 si 1664 il gasim caimacam de scaun in lipsa lui Grigore Voda Ghica, plecat la Ujvar.

"Stroe Leurdeanu a fost judecat pentru uciderea lui Constantin Cantacuzino post. (1669) Si condamnat la moarte si apoi iertat si calugarit cu forta sub numele de Silvestru monahul. Apare apoi in documente sub numele de Silvestru (17 aprilie 1670). Fuge in Transilvania la inceputul anului 1671 de unde este cerut de Antonie Voda din Popesti. De acolo pleaca la Vidin, la Grigore Voda, de unde revine cu acesta in tara" Marcel Ciuca director DANIC

Material realizat in colaborare cu DANIC, prin amabilitatea Alinei Pavelescu, inspector principal