Trupele

Aflată în plin apogeu, trupa Phoenix a participat cu statut de invitat şi la Cenaclul Flacăra, unde a electrizat publicul cu piese care fac şi acum furori.

Cenaclul Flacăra... nu ştiu cum se face că atunci când aud aceste cuvinte mă gândesc la ai mei. Nu îmi pot reprezenta imaginea şi atmosfera de la aceste concerte-eveniment fără să-mi treacă prin minte chi­pul părinţilor când depănau amintiri de pe vremea aceea. Feţele li se luminau, uitau de griji şi se pierdeau timp de câteva ore în poveşti adevărate. Această fericire am regăsit-o şi în spusele lui "Ţăndărică" al nostru pe care l-am agăţat pentru a ne întoarce în timp, înaintea evadării trupei Phoenix din România comunistă.

ÎNCEPUTURI. Faţă de majoritatea spectacolelor unde lumea era "cuminte", la apariţiile Phoenix se schimba situaţia. "Prima dată l-am văzut pe Adrian Păunescu la Sibiu, la un concert de-al nostru pe un stadion plin, în care publicul ardea hârtii şi se manifesta foarte puternic. Acel moment a coincis şi cu începutul Cenaclului. Noi aveam un succes extraordinar, stadioanele ardeau, cântam o muzică fără mesaj, care a fost o revoluţie prin Phoenix însăşi", adaugă cu entuziasm Ovidiu Lipan Ţăndărică.

La vârsta tinereţii şi a afirmării, aflat în spatele marii sale pasiuni, tobele, artistul recunoaşte că nimic nu mai conta în acele momente. "Formaţia Phoenix a fost invitată să participe la Cenaclul Flacăra la Costineşti prin '75 sau '76 - eu aveam cam 21 de ani a­tunci. Un alt spectacol a mai avut loc la Circul din Bucureşti, unde, de asemenea, atmosfera a fost extraordinară. Tot ce doream pe vremea aia era să dau ce am mai bun în mine, să dau frâu liber acelui lucru divin care să facă lumea pe undeva mai bună. În momentul în care mă urcam pe scenă, mă desprindeam de realitate şi tot ceea ce conta era muzica."

REPERTORIU. Cenaclul Flacăra era de obicei ca un joc serios, de-a cultura, pentru "copiii" între 14 şi 60 de ani, desfăşurat într-o ambianţă hipnotizantă. Dar când pe scenă apărea Phoenix, atmosfera era incredibilă pentru acele vremuri. Cei care veneau cu termosul de cafea şi pacheţelul cu pâine cu unt pentru pauze uitau de ele, cântau şi dansau şi pe ritmuri rock. "Noi interpretam piesele care aveau succes la public - în acea perioadă eram în etapa «Cantafabule». Cântam de pe acest album, dar nu lipseau nici «Mica ţiganiadă», «Nunta», «Mugur de fluier» sau «Fată verde», melodii care, de fapt, cu textele acelea extraordinare pe care le-a făcut Andrei Farţă şi Ujică, aveau o tentă folk. Noi am cântat chiar cu percuţia şi chitare acustice şi a fost un moment foarte bine realizat, unde atât noi, cât şi tinerii care au ascultat acele spectacole am fost încântaţi."

CENZURA. Cu toate că Ovidiu Lipan declară că cenzura nu i-a afectat foarte tare, membrii Phoenix au sfârşit prin a fugi din ţară ascunşi în boxe, "sigilaţi" cu 38 de şuruburi. "Au fost nişte cenzuri, sigur, dar textele noastre erau foarte profunde şi filosofice, noi n-am spus niciodată direct ce ne doare. Deranjam puţin totuşi, apăream pe scenă cu măşti, cu plete, eram parcă coborâţi de pe altă planetă şi cu o energie debordantă acaparam publicul, însă eu eram la o vârstă la care mă interesa numai muzica, puteam să vorbesc şi cu comandaţi de securitate, eram atât de naiv, atât de sincer..."

Regretul este totuşi mare. "Eu am lipsit 20 de ani în perioada '78-'90, şi în toţi anii aceia Cenaclul a încântat cu folkiştii tot publicul din România. Am văzut la televizor imagini absolut superbe cu oamenii care cântau, cu Adrian Păunescu care recita, cu toată România..."

IRIS, LEGENDA. Iris a luat fiinţă în 1977 şi, de atunci, legenda rock-ului românesc a susţinut aproape 500 de concerte. Cristi Minculescu, actualul vocalist, a venit în trupă în anul 1980. Popularitatea formaţiei a crescut foarte mult şi a fost chiar interzisă. Iris nu a avut voie să concerteze timp de trei luni în 1980 şi încă o lună în 1982.

Şi Iris a trecut printr-o perioadă "Flacăra".  "Iar Iris a fost nu într-un moment oarecare, ci într-o perioadă în care era interzis pe toate scenele", povesteşte Andrei Păunescu.  "Era în '82, când au venit acolo ca într-un refugiu, şi au participat la spectacole până prin '83-'84. Apoi, tot pe scena Cenaclului Flacăra s-a înfiinţat formaţia Voltaj. Asta a fost după ce, în '82, s-a scindat grupul Iris: Cristian Minculescu, marele solist, şi Adrian Ilie, chitaristul şi marele compozitor de hard-rock, ca "disidenţi" din Iris, au înfiinţat trupa Voltaj."