Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sigur, sunt situații în care dietele cu multe restricții au rolul lor, dar nutriționiștii vorbesc din ce în ce mai des despre stil de viață, mai degrabă decât despre diete. Pentru rezultate durabile, trebuie să învățăm să slăbim mâncând alimente sănătoase, dar pe gustul nostru. Asta înseamnă că degeaba ții o dietă pe bază de zeamă de varză sau de terci de ovăz, dacă simți că ți se clatină pământul sub picioare de fiecare dată când guști așa ceva. Îți place pâinea? Nu este absolut deloc de condamnat! În acest caz, de ce să renunțăm la pâine? Este de preferat să avem grijă la cantitățile în care o consumăm și la alimentele cu care o asociem. Așa ne oferim șansa de a mânca în continuare cu plăcere și de a slăbi sau de a ne menține cu succes în același timp. Concluzia? Este foarte important să conștientizăm ceea ce mâncăm, când, cum și cât, dar și ceea ce ne place cu adevărat dintre alegerile nutriționale pe care le facem zilnic.
De asemenea, deși dietele cu rezultate pe termen lung nu presupun restricții majore și eforturi supraomenești, disciplina reprezintă totuși o componentă esențială a schimbării stilului de viață. Îți dorești, fără îndoială, să faci alegeri alimentare sănătoase și potrivite pentru organismul tău. Dar pentru ca această strategie să dea roade, ai nevoie de organizare și de perseverență. Una dintre metodele recomandate o reprezintă jurnalul alimentar. Jurnalul alimentar este un instrument pe care te poți baza atât pentru conștientizarea obiceiurilor tale nutriționale, cât și pentru menținerea unei discipline. În ce constă concret? În notarea zilnică a tot ceea ce mâncăm și ce bem, inclusiv cantitățile și orele de masă. E important să scriem și tot ceea ce mai gustăm între mese, căci aceste gustări au adesea încărcături calorice ridicate. Mai mult decât atât, jurnalul alimentar poate juca rolul unui psiholog tăcut, dar cât se poate de expresiv. Cu ajutorul lui, putem depista care sunt acele tipare emoționale care ne determină să mâncăm prea mult sau prea dezordonat și îl putem folosi și ca să ne înregistrăm poftele care apar pe timpul zilei. Pofta de dulce, de exemplu, apare atunci când suntem obosiți și organismul are nevoie de un plus de energie imediată.
Studiile arată că persoanele care își monitorizează evoluția au șanse mai mari să slăbească și să se mențină. Iar jurnalul alimentar este cea mai eficientă metodă de monitorizare a dietei zilnice. Totodată, este şi un puternic instrument de automotivare. Atunci când conștientizăm că va trebui să notăm cu toată sinceritatea ceea ce mâncăm, devenim mai responsabili cu alegerile alimentare pe care le facem. Procesul continuu de evaluare ne ajută să rămânem în contact cu propriile obiective, să ne alimentăm motivația și să nu cedăm tentației de a abandona planul.
Una dintre capcanele modului în care ne hrănim o reprezintă mâncatul emoțional. Mâncăm ca să ne relaxăm, ca să nu ne plictisim, uneori mâncăm în momentele în care suntem mai fericiți, ca să marcăm stările respective. Practic, din primele clipe de viață hrana și emoțiile au un traseu comun, căci bebelușii asociază mâncarea cu dragostea mamei. Apoi primim recompense alimentare pentru fiecare reușită mai mică sau mai mare – că am fost cuminți, că am luat o notă bună. Mâncarea nu lipsește din scenă nici atunci când ne luptăm cu diverse suferințe sau boli, iar părinții au tendința de a ne oferi „ceva bun” ca să depășim momentul. Mai departe, la maturitate, relația dintre mâncare și emoții se consolidează mai tare. Reclamele, obiceiurile de acasă sau de la locul de muncă, interacțiunile cu prietenii întrețin această legătură dintre mâncare și starea de bine. Nu este deci de mirare că apare reflexul de a mânca atunci când ne copleșesc emoțiile.
O altă cauză este reprezentată de însăși puterea pe care o are mâncarea. Cercetările arată că alimentele cele mai râvnite și consumate pe fond emoțional sunt înghețata, ciocolata și prăjiturile, dar și alimentele cu un conținut ridicat de grăsimi (prăjeli, carne grasă, pizza etc.). Astfel de delicii sunt capabile să schimbe echilibrul chimic din organism, crescând rapid nivelul de serotonină („hormonul fericirii“) și scăzând nivelul de cortizol („hormonul stresului“).
Ce putem face ca să evităm mâncatul emoțional? Să ne oferim, de exemplu, alt tip de recompense și să ne planificăm bonificațiile alimentare. Sigur că nu trebuie să renunțăm cu totul la micile plăceri, dar le putem pregăti din timp, cu idei de alimente și cantități pe care să ne propunem să le și respectăm.
