Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scandalul politic declanșat de intenția Partidului Național Liberal de a modifica, pe ultima sută de metri, legislația electorală, pentru a-i permite președintelui României în funcție, Klaus Werner Iohannis, să candideze din poziția sa oficială, ca independent, la alegerile parlamentare, ca independent, pe listele acestei formațiuni politice reprezintă cea din urmă dovadă că, în politică, există din ce în ce mai puțin interes pentru respectarea legii, dar un interes accentuat pentru a face ca, atunci când legea interzice obținerea unui scop personal pentru cine trebuie, atunci legea trebuie schimbată.
La data de 19 septembrie 2024, la Senat, a fost depus un proiect de lege pentru modificarea și completarea articolului 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților, proiect semnat de liderii grupurilor parlamentare ale PNL din ambele foruri ale Legislativului. Este vorba despre deputatul Gabriel Andronache și despre senatorul Daniel Fenechiu.
Aceștia intenționează ca legislația electorală care se referă la alegerile parlamentare să sufere o modificare care servește unui singur om. Concret, după alineatul 5 al articolului 51, ei vor să introducă un nou alineat, 5 indice 1, potrivit căruia: „Președintele României, în funcție până la data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele trei luni ale mandatului, poate candida pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau unei alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de senator sau deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, președintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat sau aceea de președinte”.
Cum au încercat inițiatorii să-și motiveze actul normativ
Dincolo de caracterul neobișnuit al inițiativei legislative, este mai mult decât evident că această propunere vrea să-i netezească drumul lui Klaus Iohannis pentru o viitoare funcție parlamentară. Însă faptul că Iohannis ar putea opta, după o eventuală validare a mandatului său de senator sau de deputat, între funcția de parlamentar ales și cea de președinte al României este o aberație juridică, întrucât mandatul lui Iohannis la Palatul Cotroceni expiră în luna decembrie a acestui an, actualul șef al statului, prin prisma faptului că nu mai poate ocupa un al treilea mandat, nu va putea faptic să opteze între cele două funcții.
Dar, chiar mai neuzuală decât propunerea legislativă în sine este motivarea găsită de către cei doi inițiatori. În expunerea de motive care însoțește acest proiect de lege se arată că „în Legea 208/2015 este reglementată interdicția expresă pentru un independent de a candida pe listele unui partid sau alianțe politice ori electorale”.
Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache susțin, totodată, că există o situație nereglementată „care constituie o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv a dreptului constituțional de a fi ales”. „Trebuie reglementat în procedură de urgență situația președintelui României, aflat în exercițiul mandatului, care nu are dreptul de a candida la alegerile generale, în cazul în care alegerile pentru Senat și Camera Deputaților se desfășoară în același an cu data la care ajunge la termen mandatul de președinte pe care îl exercită”, mai scriu cei doi parlamentari liberali.
Liberalii au atacat la CCR o inițiativă identică a PSD, din 2004
Surse politice arată că, odată cu ratarea obținerii unei funcții înalte la nivel euroatlantic, Klaus Iohannis, în căutarea unui job pe bani publici după terminarea celui de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni, a decis să candideze pentru funcția de senator, pe listele PNL București. Sursele merg și mai departe și acreditează ideea că Iohannis vizează chiar funcția de președinte al Senatului, ce înseamnă a doua funcție în stat, poziție ocupată, în acest moment, de către liderul PNL și candidatul acestei formațiuni politice la alegerile prezidențiale, generalul Nicolae Ciucă.
Situația generată de acest demers al modificării legii pentru un singur om este plină de paradoxuri. Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache aduc în sprijinul demersului lor legislativ Decizia Curții Constituționale nr. 337/2004, prin care judecătorii au soluționat o excepție de neconstituționalitate formulată, la acel moment, de un grup de 51 de deputați ai fostului Partid Democrat și ai vechiului Partid Național Liberal, care au atacat la CCR Legea 373/2004 pentru alegerea Senatului și Camerei Deputaților.
Pe lista contestatarilor s-au aflat, atunci, nume celebre, cum ar fi Gheorghe Barbu, Radu Berceanu, Anca Boagiu sau Costică Canacheu, de la PD, dar și Valentin Iliescu, Mihai Stănișoară, Crin Antonescu, Puiu Hașotti, Mona Muscă, Eugen Nicolăescu, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Radu Rușanu sau Nini Săpunaru, de la PNL. Aceștia au criticat neconstituționalitatea articolului 5 alineat 7 din acea lege, care prevedea, în mod incredibil, că: „Președintele României, în funcție până la data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele trei luni ale mandatului, poate candida pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau unei alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de senator sau deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, președintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat sau aceea de președinte”.
Acum 20 de ani, criticau politizarea mandatului de președinte
Textul este identic, la literă, cu propunerea lui Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache din 2024.
Democrații și liberalii din 2004 acuzau că aceste dispoziții, „în condițiile în care președintele României poate candida ca independent pe listele unui partid politic, nu își poate păstra neutralitatea și echidistanța necesare pentru a-și îndeplini responsabilitatea constituțională de a media între puterile statului și între puterile statului și societate”.
Potrivit criticilor de neconstituționalitate aduse atunci, se mai arăta că „în calitate de candidat pe lista unui partid politic, chiar și ca independent, președintele României va fi implicat partinic, va fi identificat cu partidul pe listele căruia candidează, cu doctrina, programul politic și echipa acestuia”.
Excepția de neconstituționalitate a fost, însă, respinsă, la acel moment, de către judecătorii Curții Constituționale, iar acel articol a intrat în vigoare, fiind declarat constituțional.
Cui i-a folosit, atunci, introducerea acelui articol în legea electorală din anul 2004?
Cui i-a folosit, atunci, introducerea acelui articol în legea electorală din anul 2004? Respectivul act normativ a fost adoptat de Parlament la data de 7 septembrie 2004 și a fost inițiat de 18 deputați de la PSD, PRM, PD, PNL, UDMR și de la Minoritățile Naționale.
La data de 8 septembrie 2004, actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională, așa cum am arătat anterior, cu rezultatul amintit. Decizia Curții Constituționale de respingere a excepției de neconstituționalitate a fost adoptată în data de 17 septembrie 2004 și a fost publicată în Monitorul Oficial al României din 19 septembrie 2004.
La data de 24 septembrie 2004, legea a fost promulgată, prin Decretul nr. 712/2004 al președintelui României în funcție la acel moment, Ion Iliescu, aflat la finalul celui de-al doilea mandat constituțional la Palatul Cotroceni, și a intrat în vigoare de îndată.
La data de 28 noiembrie 2004, au avut loc alegerile parlamentare, iar președintele României în funcție, Ion Iliescu, a candidat pe listele PSD pentru funcția de senator de București, fiind ales.
La data de 6 decembrie 2004, președintele României, Ion Iliescu, a emis Decretul prezidențial nr. 1.038/2004, privind convocarea Parlamentului României ales în 28 noiembrie 2004, Parlament din care însuși Ion Iliescu a fost ales să facă parte, ca senator.
Iliescu a depus jurământul de senator la data de 13 decembrie 2004, în condițiile în care mandatul de președinte al României a expirat la data de 21 decembrie 2004.
Astfel, partidul pe listele căruia Ion Iliescu a candidat, din cea mai înaltă funcție în statul român, la alegerile parlamentare din anul 2004, a inițiat un proiect de lege care să-i permită președintelui României Ion Iliescu să candideze, ca independent pe lista unui partid, fără să trebuiască să demisioneze în prealabil din funcție. Apoi, legea a fost promulgată tot de către Ion Iliescu, beneficiarul ei. După care, tot în calitate de președinte al României, Iliescu a convocat Parlamentul în care a fost proaspăt ales, a depus jurământul și a devenit senator.
Copy-paste, dat de „dreapta”
După 20 de ani, PNL vrea să facă exact aceeași scamatorie pentru Klaus Iohannis. Acesta a fost reales în funcția de președinte al României, din partea PNL, la alegerile prezidențiale din anul 2019. La data de 18 septembrie 2024, Partidul Național Liberal propune o lege identică cu cea de care s-a folosit Ion Iliescu în anul 2004.
Dacă această lege va trece de Parlament, ea va trebui, după o eventuală atacare a ei la Curtea Constituțională, fără succes, evident, având în vedere precedentul din 2004, să fie promulgată de președintele României, … Klaus Iohannis, adică de către unicul beneficiar al acestei legi.
După care, la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024 (alegeri care, ce să vezi, au loc la doar o săptămână după primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, unde candidatul PNL este liderul liberal Nicolae Ciucă), Iohannis să candideze și să fie ales, ca independent, pe listele PNL, ca senator de București.
La o săptămână după alegerea sa ca senator, Iohannis, de la Palatul Cotroceni, va deveni viitor parlamentar al unui partid al cărui candidat la prezidențiale ar urma să intre în turul al doilea, pe data de 8 decembrie 2024, pentru Palatul Cotroceni.
Actualul Parlament își va încheia mandatul pe data de 20 decembrie 2024, iar a doua zi, pe 21 decembrie 2024, trebuie să fie convocat de către președintele României noul Parlament. Situația va fi identică cu cea în care s-a aflat Ion Iliescu, în 2004. Iohannis va convoca, în calitate de președinte, Parlamentul din care va face el însuși parte, ca senator.
Partidul istoric, devenit preșul unui singur om
În aceste condiții, PNL dovedește că este capabil să încalce absolut orice cutumă, așa cum a făcut-o, în ultimii zece ani, când este vorba să execute demersuri care să aducă beneficii maxime pentru Klaus Iohannis.
Reamintim că statutul PNL prevede, la articolul 128 litera „a”, că orice membru al partidului poate candida la funcția de președinte al partidului dacă are o vechime în partid de cel puțin cinci ani, Klaus Iohannis a fost ales în funcția de președinte al PNL în data de 28 iunie 2014, cu toate că a devenit membru al acestui partid în data de 20 februarie 2013, adică avea o vechime de doar un an și patru luni. Pentru aceasta, liberalii au făcut o derogare de la propriul statut, așa cum au făcut-o și în privința faptului că Iohannis a fost ales vicepreședinte al PNL în 14 aprilie 2013.
Statutul PNL mai prevede, la articolul 129 alineat 1, că pot candida din partea PNL pentru funcția de președinte al României membri care îndeplinesc condițiile statutare. Aceștia, însă, trebuie să transmită Biroului Executiv o cerere în acest sens, cu cel puțin 12 luni înaintea declanșării campaniei electorale prezidențiale. Iohannis și-a depus candidatura pentru Palatul Cotroceni la data de 20 septembrie 2014. În 2 octombrie 2014 a început perioada electorală, astfel, conform statutului PNL, Iohannis trebuia să formuleze o cerere către Biroul Executiv al PNL, pentru a putea candida la acele alegeri prezidențiale, încă din octombrie 2013. La acel moment, candidatul oficial al PNL la alegerile prezidențiale era Crin Antonescu.
Acum, PNL se pregătește să schimbe legea electorală, pentru ca Iohannis să poată candida ca independent, la Senat, pe listele PNL, așa cu a făcut-o, în 2004, Ion Iliescu. Ca să treacă legea, este nevoie de voturile PSD, iar luni formațiunea condusă de Marcel Ciolacu va decide dacă îl va sprijini sau nu pe Iohannis să obțină un job bine plătit după ce nu va mai ocupa funcția de președinte al României.
