De la fraze precum „Schimbă-ți viața în 5 pași”, „Schimbarea începe cu tine” sau „Află secretele succesului”, programele de dezvoltare personală promit o transformare personală dacă urmezi o serie de pași și reguli. Dar oare e chiar așa? Capcana de a cădea în „comerțul” cu dezoltare personală este destul de mare pentru unii.
Devenită în ultima vreme chiar o obsesie pentru multe persoane, dezvoltarea personală promite evoluția individului, căruia îi sunt oferite cursuri cu nemiluita, nenumărate cărți și traineri „la modă”. Lucruri care, prin repetiție și utilizare, uneori forțată pentru anumite contexte, tind să-și ducă sensul în derizoriu.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, dezvoltarea personală este confundată uneori cu a face terapie (care la rândul ei este confundată cu a avea o „problemă gravă”), alteori este confundată cu tehnici de „manipulare”, atât de către cei care aud de ea, cât și chiar de către cei care aleg să beneficieze de ea.
Înțelegerea greșită a conceptului
Specialistul consideră că multitudinea de informații pe această temă care inundă Internetul are și un revers al medaliei, și anume „comerțul” cu … dezvoltare personală sau, mai rău, înțelegerea greșită a conceptului. Astfel, pe lângă beneficiile incontestabile ale dezvoltării personale aplicate corect, există cel puțin 3 riscuri care îl pot îndepărta pe beneficiar de la adevăratul scop al ei.
1. „Indiferent ce alegi să faci pentru dezvoltarea ta personală, atâta timp cât confunzi adevăratul ei înțeles cu orice altceva decât este, în loc să înveți, să aplici și să produci continuu transformarea, atât în viața ta, cât și în a celor din jur, pierzi timpul făcând pe atotștiutorul, crezând că știi tu mai bine să-ți atingi obiectivele, și mai repede, și mai ușor decât te ghidează un specialist, deși până acum nu ai făcut-o. Este doar semnul unui orgoliu inutil”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă.
2. „Poate că înveți, aplici, îi înțelegi sensul, dar te ferești să afle alții că ai făcut ceva pentru dezvoltarea ta personală; și asta, ca „să nu te judece”, în condițiile în care tocmai tu, persoană dezvoltată, cu abilitățile îmbunătățite, ești cel care-i poți „lumina”, îi poți ghida, îi poți face să se deschidă către alte perspective mai utile, mai plăcute. Și atunci te poți întreba pe bună dreptate: ce ai priceput din ce ai învățat?”, este de părere psihologul.
Lipsa de exercițiu/aplicare concretă în practică
-
„Dacă nu-i înțelegi adevăratul sens, și anume cel al părții practice constante și de construire a unui model sănătos și echilibrat atât pentru ține, cât și pentru cei din jur, degeaba afirmi că înțelegi importanța dezvoltării personale, degeaba te lauzi că știi și că ai făcut cursuri de x și de y, te lauzi că știi să a., că poți să b., că ești c., poate chiar că ești „mai bun decât alții”. O întrebare simplă apare aici: „știi X și ce faci cu asta?”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Ce e de urmărit în dezvoltarea personală
Îmbunătățirea abilităților deja utilizate pentru a ne atinge obiectivele mai repede, mai ușor și mai plăcut.
Accesarea unor resurse interioare mai puțin utilizate și dobândirea unor noi strategii de succes.
Mărirea capacității de acceptare a propriei persoane și a celor din jur.
Mărirea capacităților de adaptare și flexibilitate, având ca rezultat accesul mai rapid la soluții.
Creșterea capacității de sinceritate cu sine și cu ceilalți și dorința de a deveni un model pentru cei din jur prin concordanță între ceea ce spunem și ceea ce facem.
Înțelegerea și aplicarea constantă a lucrurilor învățate astfel încât să devină un mod de viață.
Capacitatea de a da și a cere feedback de la cei din jur (mărirea asertivității), înțelegerea faptului că în viață uneori ceri și iei, alteori e important să și dai.
Observarea concretă, în planul practic, măsurabil, a obiectivelor atinse și, mai ales, observarea fiecărui pas făcut către acestea.