Cum să trăieşti cu poliartrită

În România, aproximativ 200.000 de persoane sunt diagnosticate cu diferite forme de artrite
“Am două veşti: o veste bună şi o veste rea. Vestea bună este că nu o să mori. Vestea proastă este că o să trăieşti cu boala aceasta toată viaţa”, i-a spus doctorul lui Ovidiu Constantinescu. Boala se numeşte poliartrită reumatoidă. În urmă cu 18 ani, Ovidiu Constantinescu era jurnalist în secţia sport a BBC în Marea Britanie. Era permanent ocupat şi în mişcare. Aproape nouă luni poliartrita i-a trimis semnale, dar Ovidiu n-avea răgaz să ia aminte la ele. Şi cum un necaz nu vine singur, după aflarea dianosticului de poliartrită reumatoidă, Ovidiu Constantinescu s-a lăsat stăpânit, vreo doi ani şi jumătate, şi de o sumbră depresie. Dar treptat a învăţat să trăiască cu poliartrită. Acum, Ovidiu Constantinescu are o dublă proteză la şold şi povesteşte cu umor depre bătaia de cap pe care o provoacă angajaţilor aeroporturilor cu metalul din proteze, detectat la filtre de control. “La mine, moda începe de la găsirea unui pantof pentru piciorul stâng”, deoarece durerile de picior sunt ca şi cum ar merge cu două piuneze aflate în încălţăminte, spune, acum Ovidiu Constantinescu.

Este povestea lui Ovidiu Constantinescu, din care avem toţi ceva de învăţat. În primul rând, că bolnavii de artrite întârzie diagnosticul corect şi administrarea tratamentului, deoarece nu merg direct la reumatolog, ci la ortoped, avertizează prof. dr. Ruxandra Ionescu, preşedinta Societăţii Române de Reumatologie. Astfel, doar o parte dintre bolnavii de poliartrită reumatoidă sunt incluşi în programul de tratament, deşi terapia este integral rambursată. În al doiea rând, ignorăm simptomele bolii şi din nou amânăm consultarea medicului specialist. În plus, din nefericire, mulţi dintre pacienţii cu poliartrită sunt depistaţi la vârste între 30 şi 40 de ani. Iată câteva aspecte esenţiale pentru care prof. dr. Ruxandra Ionescu îşi doreşte ca, prin intermediul terapiilor, pacienţii să aibă o calitate a vieţii mai bună şi să fie reintegraţi în ciclul muncii. În acest sens, în iulie, va începe programul de Auto-Management al Artritei, la care vor participa 15 pacienţi. Acesta urmează primei etape a iniţiativei, care a avut loc în noiembrie anul trecut. În cadrul acestei prime etape au fost pregătiţi 19 traineri, cursurile fiind susţinute de Ian Darling şi Jean Thompson, de la Stanford University School of Medicine. Prin acest program, pacienţii vor deprinde modul cum să îşi gestioneze durerea, să colaboreze cu medicii în ceea ce priveşte tratamentul, dar să îşi creeze obiective în funcţie de condiţia lor. Preşedintele Ligii Române Contra Reumatismului, prof. dr. Cătălin Codreanu, spune că, prin acest program, este facilitată reinserţia socială a acestor pacienţi. Ceea ce este esenţial în condiţiile în care, conform statisticilor, 80% dintre cei diagnosticaţi cu artrite experimentează o limitare a mobilităţii şi 25% nu îşi pot face treburile cotidiene. Costurile implicate de tratamentul şi de retragerea din câmpul muncii al celor care suferă de această boală este pe al doilea loc, după costurile implicate de bolile cardiovasculare, subliniază prof. Codreanu.

Aproximativ 200.000 de persoane sunt diagnosticate în România cu diferite tipuri de artrită, o boală care la nivel mondial este pe al doilea loc în ceea ce priveşte costurile pe care le angrenează în societate, după bolile cardiovasculare.