Celulele deştepte din Ministerul Apărării

Celulele ce alcătuiesc sistemul imunitar sunt capabile să detecteze substanţele emise de bacterii şi, în funcţie de acestea, să-şi adapteze planul de acţiune şi de deplasare.

Bacteriile, ca orice fiinţă, presupun un permanent schimb de informaţii cu mediul natural. Când ele infectează corpul uman, difuzează mesaje "chimice". Aceste semnale activează anumite celule din sistemul imunitar, contribuind astfel la declanşarea programului de apărare a organismului.

Este un fel de Minister al Apărării care acţionează ordonat, respectând un program. Problema este că în acest joc inteligent intră o varietate foarte mare de molecule emise de bacterii, care fac deosebit de dificilă misiunea cercetătorilor care studiază aceste inedite reacţii. Dar este un punct de plecare extrem de important. Pentru că a pătrunde în lumea complicată a celulelor şi a pricepe în profunzime modul cum ele îşi modifică traseele ca răspuns la semnalele externe ar permite o mai bună cunoaştere a funcţionării sistemului nostru imunitar şi, totodată, a întregului nostru organism.

În cadrul unui recent colocviu al Society for General Microbiology, doi cercetători de la Universitatea Yale (Statele Unite) au prezentat o nouă tehnică ce permite studierea reacţiilor organismului "agresat" de agenţi foarte bine identificaţi. Pentru aceasta, cercetătorii au fabricat un fel de burete impregnat cu substanţe secretate de bacterii.

"Având sub control «profilul» semnalelor chimice, noi am fost în măsură să controlăm mişcările celulelor imunitare şi să studiem cum reacţionează ele la aceste semnale", spune doctorul Holger Kress, unul dintre cei doi cercetători. În opinia autorilor acestui studiu, un singur produs chimic secretat este suficient pentru a stimula neutrofilele (un tip de celule imunitare care au misiunea în lupta contra infecţiilor) să se pună în mişcare şi să migreze spre sursa care le-a emis. Şi totul are loc în mai puţin de un minut.

Totuşi, doctorul Kress consideră că suntem încă departe de a cunoaşte în totalitate mecanismul răspunsului imunitar celular. "Noua tehnică măsoară modalitatea prin care celulele reacţionează la diferiţi stimuli", precizează doctorul Kress. Potrivit celor doi cercetători, această tehnică ar putea fi extinsă: migrarea celulară, în funcţie de configuraţia semnalelor chimice, joacă un rol-cheie, de exemplu, în cicatrizarea unor plăgi, dar mai ales în stoparea unor cancere invazive.