Cu mucegaiul în casă!

Astm, alergie, conjunctivită. Sunt principalele boli care-i ameninţă pe cei care locuiesc într-o casă cu mucegai. Pivniţa, beciul, baia neventilată, bucătăria, debaraua, balconul închis sunt spaţii care oferă condiţii optime de apariţie şi dezvoltare a muce­gaiului. 

Primăvara e încă departe şi totuşi te chinuiesc crizele de astm alergic. O cauză poate fi mucegaiul din propria locuinţă. Moda caselor extrem de bine etanşeizate cu termopane, izolaţii interioare şi uşi metalice creează condiţii excelente de apariţie a mucegaiului în diferite colţuri ale casei. Mucegaiul este o formă de ciupercă ce se dezvoltă acolo unde există umiditate foarte mare: în baie, bucătărie, lângă maşina de spălat, în jurul chiuvetei, în camerele cu tapet, cu pardoseală, în spatele plăcilor de teracotă, în jurul ferestrelor etc. De asemenea, mucegaiul îşi face simţită prezenţa foarte rapid după inundaţii, acolo unde clima este umedă sau unde încăperile sunt slab ventilate.

Noile construcţii au câştigat în dimensiune, arhitectură modernă, izolaţie termică şi fonică, dar au pierdut ventilaţia naturală asigurată de „tocăria” din lemn ce permitea oxigenarea permanentă a locuinţei. Titel Voineag, administrator, Societatea TELE GSM CONSTRUCT, spune că mucegaiul se iveşte tocmai din cauza „montării tâmplăriei tip termopan din PVC, a montării uşilor de metal la intrare şi în interior, neaerisirii constante a băilor, uscării rufelor în locuinţă, plantelor, găti­tu­lui etc.”. Astfel, frecvent, în acest tip de locuinţe, se înregistrează depăşiri ale valorilor normale ale temperaturii ambientale (între 20 şi 24 grade Celsius) şi ale umidităţii (între 40% şi 60%). Consecinţa: apariţia condensului care duce la mucegai.

Şi să mai adăugăm că, în 24 de ore, un om produce doar prin respiraţie 2 litri de condens, iar alţi 4 litri se formează în bucătărie, atunci când se prepară termic mâncarea. Aşadar, trăim cu mucegaiul în casă. Profesorul doctor Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, avertizează că persoanele suferinde de astm bronşic cu forme alergice la mucegai vor face crize mai frecvente şi se vor decompensa mai des dacă stau mai mult timp în spaţii cu mucegai. Şi aceasta în condiţiile în care astmul poate fi ţinut sub control cu noile terapii.

Conferenţiar doctor Florin Dan Popescu, şeful catedrei de alergologie din cadrul UMF „Carol Davila” din Bucureşti, precizează că fungii fac parte dintre alergenii purtaţi de aer care pot provoca rinită, astm sau conjunctivită alergice. Din datele prezentate de conf. dr Florin Dan Popescu la un recent Congres european de alergologie reiese că, din totalul pacienţilor cu alergii, între 10% şi 13% reprezintă persoane cu sensibilităţi la fungi. Pentru prevenirea acestor alergii, conf. dr Florin Dan Popescu recomandă: reducerea umidităţii din locuinţă, instalarea de umidificatoare, ventilare bună, soluţii pentru evitarea scurgerilor inutile şi a stagnărilor de apă, reducerea plantelor de interior care necesită udare frecventă, întreţinerea cores­punzătoare a sistemelor de încălzire, ventilaţie şi de aer condiţionat, curăţarea şi înlăturarea materialelor contaminate cu mucegaiuri etc.

Titel Voineag spune că prin câteva măsuri simple (prezentate pe www.antimucegai.ro) putem asigura ventilaţia naturală şi constantă şi astfel să scăpăm casa de pericolul mucegaiului, iar pe locuitorii acesteia de riscul multor alergii respiratorii:
n) Termopanul să aibă montate grile de aerisire. 
n) La termopanele vechi să se intervină asupra sistemelor de garnituri sau feronerie, în funcţie de dimensiunile camerei.
n)Izolarea termică a pereţilor, numai pe exterior, cu polistiren de cel puţin 10 cm grosime.
n) Evitarea uscării rufelor în casă; dacă nu avem posibilitatea de a le usca în balcon deschis sau în uscătorul blocului, este recomandată achiziţionarea unei maşini de spălat cu uscător.
n) Ventilarea corespunzătoare a băii, a bucătăriei, ştergerea faianţei şi a gresiei umezite.
n) Amplasarea în bucătărie a unei hote cu tubulatură pe exterior (mulţi folosesc filtre de carbon şi nu mai scot tubulatura în exterior).
n) Repartitoarele să nu fie închise total, pentru a nu răci pereţii lo­cuinţei. În contact cu un aer saturat, cu umiditate ridicată, peretele rece produce imediat condens, deci mucegai. Această recomandare este valabilă şi pentru cei care locuiesc în blocuri termoizolate.
n) Nu poziţionaţi dulapurile de haine, biblioteca, paturile sau alte obiecte de mobilă pe pereţii exteriori, foarte aproape de perete, deoarece în spatele lor se formează mucegai. Pericolul persistă şi în cazul pereţilor interiori (mucegăiesc haine, aşternuturi, cărţi etc.), motiv pentru care mobilierul trebuie plasat la o anumită distanţă de perete. Obiectele de mobilă ar trebui să aibă „picioare” de cel puţin 5 cm.