Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poate nu suntem pe deplin conştienţi de acest lucru, dar căldura este unul dintre cele mai periculoase fenomene meteorologice. Un studiu condus pe o perioadă de zece ani în SUA a demonstrat clar acest lucru.
În intervalul respectiv s-au înregistrat în medie 165 de decese anuale cauzate de căldura excesivă, faţă de 65 produse de inundaţii, 62 de morţi ca rezultat al tornadelor, 117 ca efect al uraganelor şi 48 de victime ale fulgerelor.
Pentru a ne proteja de căldură, mai ales bolnavii cronic, dar şi persoanele mai vulnerabile, cum sunt copiii, bătrânii şi gravidele, este important să ne informăm asupra temperaturilor prognozate. Însă canicula nu reprezintă singurul factor ce trebuie urmărit. În presă, buletinul meteorologic include un alt element de referinţă, şi anume indicele de confort termic, care, de fapt, este mai important decât simpla precizare a temperaturii.
Indicele de confort termic coroborează- pe baza unor formule matematice - temperatura aerului cu umiditatea relativă a acestuia, rezultând temperatura aparentă, adică cea simţită practic de corpul uman. Este ştiut că principalul mijloc de răcire a organismului este procesul de transpiraţie, prin evaporarea acesteia, temperatura corpului reuşind să se menţină la valori normale. Un grad de umiditate ridicată a mediului face ca evaporarea să decurgă mai greu şi, implicit, răcirea corpului să fie încetinită, astfel că temperatura externă va fi resimţită ca fiind mai mare decât în condiţiile unei atmosfere uscate. De pildă, comunităţile care trăiesc în zone deşertice, cu aerul foarte uscat, pot suporta uşor temperaturi de peste 40 de grade Celsius, lucru care este mult mai dificil într-o atmosferă cu umiditate mare. Reciproc valabil, la temperaturi ridicate, este suficient un nivel mic al umidităţii pentru a modifica efectul biologic al temperaturii.
Astfel, la o temperatură de 38 de grade Celsius, cu o umiditate de 25%, temperatura externă coincide, practic, cu temperatura resimţită de organism, dar la o umiditate de 35%, aceasta e percepută ca 42 de grade Celsius, iar la 45%, ca 46 de grade Celsius, valorile crescând dramatic peste nivelul de umiditate de 50%. Şi alţi factori, de pildă vântul, nivelul de activitate fizică, starea de sănătate, pot influenţa percepţia temperaturii. Indicele de confort termic este important pentru temperaturi de peste 25 de grade Celsius şi umiditate peste 40%, astfel, se atinge nivelul critic dacă depăşeşte 80.
În consecinţă, informaţi-vă asupra condiţiilor meteorologice din regiunea dumneavoastră şi ajustaţi-vă programul în funcţie de acestea. Recomandarea este cu atât mai necesară în cazul bolnavilor cronic. Aerul fierbinte şi umed, care potenţează efectul poluanţilor atmosferici, este deosebit de nociv pentru bolnavii cu astm sau bronşită. La cardiaci, mecanismul de răcire, ce impune un efort suplimentar considerabil al inimii, nu este eficient, putând genera în schimb crize de angină pectorală, infarct miocardic sau instalarea insuficienţei cardiace. Creşterea glicemiei induce deshidratare prin sporirea diurezei, astfel că diabeticii sunt mai sensibili la temperaturile extreme, prin limitarea transpiraţiei.
Măsurile simple de prevedere sunt salutare dacă sunt urmate sistematic. Evitaţi ieşirile între orele 10:00 şi 17:00, preferând spaţiile răcoroase, dacă e posibil prin instalaţii de aer condiţionat, zonele umbroase din parcuri şi grădini. Faceţi câteva duşuri călduţe în timpul zilei. Îmbrăcaţi-vă adecvat în haine uşoare, din bumbac, de culori deschise, fără a uita pălăria şi ochelarii de soare. Nu neglijaţi să vă hidrataţi suficient.
