Mumă cu vaccinul, ciumă cu Institutul Cantacuzino

Ministerul Sănătăţii de la Bucureşti, ca de altfel şi alte ministere similare din UE, cum ar fi cel de la Paris, are probleme în privinţa sumei cheltuite pentru procurarea vaccinului împotriva gripei H1N1. Această temă a fost îndelung dezbătută şi în Parlamentul European. OMS a fost acuzată de complicitate cu companiile producătoare de vaccinuri atunci când a lansat cel mai înalt grad de alertă, punând întreaga planetă pe jar din cauza unei eventuale pandemii de gripă porcine. Noroc că virusul a intrat în adormire. Şi, astfel, la OMS s-a lăsat tăcerea, la fel şi în Parlamentul European, de altfel, extrem de agitat pe motiv că s-au pierdut banii investiţi în imunizarea contra virusului H1N1.

Institutul Cantacuzino, potrivit recomandărilor OMS, a reuşit să producă vaccinul, scutind România de importuri care, la vremea respectivă, nici nu se puteau materializa. Şi a reuşit pentru că are specialişti, experienţă şi că s-au alocat bani pentru aceasta. Dar după ce pericolul a trecut şi în mai toate ţările UE s-a lăsat cortina peste acest episod, la noi, ca prin minune, specialişti, cu ghilimele de rigoare, încearcă să acrediteze ideea că Institututul Cantacuzino a ajuns în pragul falimentului tocmai pentru că a produs acest vaccin.

Ceea ce este o răstălmăcire a realităţii falimentului Institutului Cantacuzino, pe care, de altfel, aşa-zişii grijulii ai banului public o ştiu şi o manipulează după bunul plac. În fapt, aceşti domni specialişti bat fierul că să pricepem ce vor ei: că, da, s-au cheltuit bani aiurea şi de asta Cantacuzino a intrat în faliment. Aşa că, să nu mai avem pretenţia la vaccin antigripal mai ieftin, deoarece nu mai sunt nici bani şi nici unde să-l producem. O răstălmăcire de multe ori păguboasă. 1. În nici o ţară nu se poate estima cu precizie de 100% cererea şi oferta de vaccinuri, în aşa fel încât dozele de vaccin contra gripei H1N1 să fie epuizate în totalitate.

Ca să nu mai stăruim asupra unui aspect extrem de important: în episodul cu gripa H1N1 ne confruntam cu un virus nou, care, în toată lumea, a generat o anumită reţinere nu numai din partea oamenilor obişnuiţi, ci chiar din partea unor specialişti. 2. Este extrem de periculos ca populaţia, mai ales categoriile vulnerabile să fie lăsate la dispoziţia virusurilor gripale sezoniere, în condiţiile în care România ar avea posibilitatea de a produce acest vaccin, aşa cum s-a întâmplat an de an, asigurând vaccinarea gratuită a unui procent dintre români. 3. Nici o investiţie în protejarea sănătăţii publice nu înseamnă bani irosiţi.

Şi din această perspectivă, punerea pe picioare rapidă a Institutului Cantacuzino trebuie să fie o prioritate şi nicidecum să fie adoptată poziţia resemnării şi, mai grav, acceptarea unor explicaţii de conjunctură de genul criză, lipsă de bani, faliment...