x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Sarcina după 35 de ani

Sarcina după 35 de ani

de Magda Colgiu    |    23 Mar 2010   •   00:00
Sarcina după 35 de ani
Sursa foto: /Thinkstock

O femeie care decide să fie mamă pentru prima dată după 35 de ani nu mai e de mult ceva neobişnuit. De aceea, medicul Cătălin Haiduc, specialist ginecolog la Maternitatea Filantropia din Bucureşti, oferă cititoarelor Jurnalului Naţional informaţii despre potenţialele riscuri ale sarcinii după 35 de ani, atât în ceea ce priveşte copilul, cât şi mama.

"În urmă cu 20-30 de ani, sarcina după 35 de ani era o raritate. Era considerată o sarcină cu risc şi era monitorizată în condiţii speciale", spune doctorul Haiduc. Datorită condiţiilor sociale, care s-au modificat în ultimii ani, prima concepţie e tot mai des întâlnită după vârsta de 30 de ani, ba chiar după 35. Chiar dacă multe lucruri s-au schimbat, vârsta înaintată a mamei continuă să fie un factor de risc important, avertizează specialistul consultat de Jurnalul Naţional.

MALFORMAŢII
"Cel mai important factor de risc este cel genetic. După 35 de ani se înregistrează o creştere semnificativă a malformaţiilor congenitale sau a anomaliilor cromozomiale. De aceea, orice pacientă cu sarcină după această vârstă trebuie să intre într-un program special de monitorizare şi observare a sarcinii. În unele ţări din Europa, în urmă cu aproximativ zece ani, pacientele erau îndrumate să facă amniocenteză, dacă asupra sarcinii lor plana riscul unor probleme.

Amniocenteza este un procedeu invaziv, de diagnosticare, care constă în recoltarea de lichid amniotic din sacul gestaţional pentru a face analiza cariotipului fetal", spune medicul Haiduc. Totuşi, această metodă are şi dezavantaje, fiind un procedeu invaziv, el poate provoca oprirea sarcinii (1% dintre cazuri). Deşi aparent mic, acest procent este considerat de multe persoane semnificativ. Amniocenteza poate fi utilizată pentru detectarea siclemiei, fibrozei chistice, distrofiei musculare, boalii Tay Sachs sau sindromului Down.

În acest sens, pentru a se evita orice fel de riscuri, specialiştii au căutat şi chiar au găsit metode de diagnosticare prenatală neinvazivă, care să nu fie necesare să le efectueze toată lumea.

De aceea, în prezent, există un program de screening extrem de eficient, care poate diagnostica până la 98% din copiii cu sindrom Down până în săptămâna a 13-a de sarcină. Acest program constă într-o ecografie de morfologie fetală, între a 12-a şi a 14-a săptămână de sarcină, şi care se însoţeşte de un test de sânge, numit dublu test
sau bitest.

Nu este un test diagnostic, ci unul statistic, ce coroborează valorile obţinute ecografic cu valorile unor hormoni din sângele matern. Acest test nu indică un diagnostic clar, ci doar un potenţial risc al mamei de a naşte un copil cu sindromul Down. E un fel de preselecţie pentru pacientele care trebuie să efectuze amniocenteza. Pentru a fi îndrumate către amniocenteză, viitoarele mămici trebuie să depăşească valoarea katof de 1 la 250 sau 1 la 150 (depinde de anumite manuale).

Oricum, este important să se ştie că amniocenteza este un test care se efectuează doar la dorinţa viitoarelor mame", mai precizează medicul.

ALTE RISCURI
Nu doar malformaţiile congenitale sau anomaliile cromozomiale la copii sunt problemele ce trebuie monitorizate. Vârsta mai înaintată a mamei îi poate cauza acesteia, în timpul sarcinii, complicaţii, printre care se numără hipertensiunea arterială sau diabetul gestaţional.

Hipertensiunea arterială indusă de sarcină. Pentru a vedea dacă această afecţiune s-ar putea instala, la primele ecografii se măsoară indicii de rezistenţă pe arterele uterine. "Din păcate, nu avem un tratament profilactic al acestei afecţiuni, însă o monitorizare şi un diagnostic precoce pot duce la minimizarea posibilelor efecte asupra mamei şi asupra copilaşului", afirmă medicul de la Filantropia.

Pacientele trebuie atent monitorizate şi din punct de vedere al tensiunii şi din punct de vedere al valorilor constantelor sangvine, în ultima parte a sarcinii.

Diabetul gestaţional. Tot vârsta de peste 35 de ani poate provoca celor care decid să devină mame aşa-numitul diabet gestaţional. Totuşi, "nu este obligatoriu ca diabetul declanşat în timpul sarcinii să dureze toată viaţa. Există destul de frecvente cazuri în care acest tip de diabet se vindecă în timp". Este însă important de adăugat că femeile care au avut diabet gestaţional în timpul unei sarcini prezintă un risc sporit de a face diabet şi la sarcinile următoare.

Avortul spontan este o altă problemă frecventă la mămicile cu vârsta de peste 35 de ani. Motivul îl constituie faptul că după această vârstă, mai ales după 40 de ani, se înregistrează o uşoară scădere a hormonilor care ajută la dezvoltarea sarcinii. "În acest sens, pacientelor li se recomandă un surplus hormonal pentru a favoriza dezvoltarea sarcinii", spune medicul.

VÂRSTA TATĂLUI
Riscurile ca un copil să se nască cu anumite afecţiuni depind, în general,doar de vârsta mamei. "Vârsta scăzută a tatălui nu reduce riscurile sarcinii, dar, dacă părintele de sex masculin are o vârstă mai înaintată, riscurile pot creşte", precizează doctorul Cătălin Haiduc.

ANALIZE IMPORTANTE
Femeile care decid ca prima concepţie să aibă loc în al patrulea deceniu de viaţă nu trebuie să efectueze mai multe analize decât o viitoare mamă mai tânără. "Se presupune că, dacă decizi să aduci pe lume un copil la această vârstă, pruncul e dorit şi chiar planificat. De aceea, având în vedere că numărul afecţiunilor care ar putea fi preexistente sarcinii ar putea fi crescut, este indicat să se efectueze analize preconcepţionale care să descopere dacă e ceva în neregulă", recomandă medicul.

 

Sfatul medicului
"Recomand o sarcină oricui vrea să aibă un copil, indiferent dacă viitoarea mamă a depăşit vârsta de 35 de ani. Trebuie doar un control medical înainte de concepţie şi o monitorizare corectă pe parcursul sarcinii, care să conţină şi analizele pe care le-am precizat", afirmă medicul Haiduc.

×
Subiecte în articol: sănătatea femeii