Tigara cu dinamita

"Tutunul nu face nici un bine omului, face numai rele, dintre cele mai grave", spune cu indreptatire sef de lucrari doctor Irina Strambu, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta", subliniind ca, daca in 1950 nu se stia cu precizie efectul nociv al tutunului, astazi studii de amploare si dovezi stiintifice de necontrazis demonstreaza ca fumatul aduce mari prejudicii tuturor componentelor organismului omenesc.

Si cu toate astea, oamenii renunta la fumat rar. Se mira doctor Irina Strambu ca rudele venite in vizita la bolnavul lor cu cancer pulmonar continua sa fumeze pe culoarele spitalului, fara sa fie impresionate de sentinta care l-a lovit pe apropiatul lor ajuns cu tumora in plaman din pricina tigarii. Multi isi cauta alibiul in expresia amagitoare: "Ce rost mai are sa ma las de fumat dupa 30 de ani de tras din tigara?". Nu este asa.

Fumatul are efect nociv cumulativ. In fiecare an de fumat riscul de imbolnaviri creste si este demonstrat ca in orice clipa te-ai lasa de fumat efecte favorabile apar. Cu fiecare zi ce trece de la lepadarea de fumat, riscurile de imbolnavire se diminueaza. E drept ca abia dupa 10 ani de la abandonul fumatului fostul fumator are riscuri de imbolnavire de cancer pulmonar precum un nefumator. Situatia este mai buna in domeniul inimii si vaselor, fiindca cel ce a renuntat la fumat in mai putin de 10 ani ajunge sa aiba aceleasi riscuri cardiovasculare precum nefumatorul. In domeniul aparatului respirator, tutunul poate provoca imbolnaviri de cancer, dar si atat de temuta boala BPOC, adica bronhopneumopatie obstructiva cronica, maladie care amputeaza dramatic capacitatea respiratorie a suferindului. Tutunul in aparatul respirator poate provoca boala canceroasa la buza, la limba, la faringe, la plamani. Fumul, prin numeroasele substante canceroase, ataca celulele epiteliale care captusesc bronhiile.