Tutunul şi cafeaua te fac sforăitor

Nu suferă doar persoanele care sforăie, ci şi cele din jur care nu pot dormi.

Sforăitul, zgomotul de motor Diesel pornit din gâtlejul unora, înseamnă şi scăderea sănătăţii şi un teribil disconfort pentru cei din jur care sunt condamnaţi la insomnii, neputând să doarmă din pricina "scandalului" din gura sforăitorului care doarme alături ca lemnul.

Un lucru este cert, oamenii obezi sforăie. Însă şi altă concluzie se desprinde din studiile legate de acest necaz. De la 45-50 de ani apare nu numai sforăitul dar şi aşa-numita apnee, care înseamnă întreruperea respiraţiei în somn. Bineînţeles că nu sunt scutiţi de sforăit nici tinerii, ba intră în categoria sforăitorilor şi copiii.

Revenind la cei trecuţi de 50 de ani, îmbătrânesc ţesuturile vălului palatin şi fibrele elastice din cerul gurii dispar fiind înlocuite de fibre cu colagen de calitate inferioară. Musculatura din cerul gurii este relaxată, aşa că, în curentul de aer al respiraţiei, flutură precum un drapel ţesuturile înmuiate din cerul gurii. De asemenea, flutură în curentul respiraţiei şi "omuşorul" din cerul gurii.

La sforăit se adaugă şi unele obstrucţii în nas. Cu alte cuvinte micşorarea suprafeţei de respiraţie, oferită de nări. La sforăit, la împiedicarea curentului de aer în nas contribuie şi deviaţia de sept. Acel perete strâmb ce des­par­te nările unor oameni. Corectarea se face chirurgical, prin rearanjarea acestui perete dintre nări.

Dar, împiedicarea curgerii aerului prin nas apare şi din cauza unor rinite hipertrofice. Iată unul dintre motive. Oamenii care îşi pun în mod repetat şi zilnic picături în nas produc astfel o vasodilataţie, dar obiceiul exage­rat al picăturilor duce la uscarea mucoasei nasului şi la creşterea acestui strat de mucoasă care împiedică o respiraţie normală.

Iată însă şi alte cauze ale apariţiei sforăitului. Fumătorii, cei care  sunt înrobiţi de tutun şi sudează ţigară de la ţigară, ajung să sforăie. Bineînţeles, graşii sunt mari sforăitori. Mâncarea multă fără o mişcare în stare a arde caloriile excesive conduce la sforăit. Dar şi distanţa dintre amigdale ieşită din tiparele normalului provoacă sforăit. Când distanţa dintre amigdale este mai mică se ajunge la sforăit.

Graşii au şi necazul de a li se mări volumul amigdalelor care se apropie şi dau sforăit. Circa 5 kilograme în plus peste geutatea normală apropie cu un milimetru amigdalele şi accentuează sforăitul.

Continuă să explice această veritabilă boală prof. dr Dorin Sarafoleanu, întemeietor de şcoală în ORL românesc. Şi excesul de cafea duce la sforăit ca şi mâncarea prea multă la cină. Cei care nu dorm bine şi înghit prea multe pilule cu rol de somnifer intră în ca­tegoria sforăitorilor. Unora li se măreşte baza limbii şi încep să sforăie. De asemenea, refluxul gastroesofagian cu întoarcerea pe contrasens a conţinutului stomacului reprezintă un punct de pornire în sforăit.