Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creșterea cu minimum 30% a locurilor disponibile la rezidențiat pentru cardiologie și neurologie, acordarea de burse și granturi pentru supraspecializare în tratamentul AVC acut, creșterea numărului de centre de reabilitare și a finanțării acestora și implementarea unor măsuri privind combaterea privării de somn, a stresului și a depresiei – sunt doar câteva dintre obiectivele prin care Ministerul Sănătății vrea să crească accesul românilor cu afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare la servicii medicale și de recuperare și să scadă mortalitatea.
Deși ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara în luna aprilie că Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC) este finalizată și că va fi adoptată și implementată de Guvern până la jumătatea anului 2024, abia acum Ministerul Sănătății a postat în transparență decizională proiectul de HG care cuprinde un plan de reformă a gestionării acestor boli în România, până în anul 2030, cu scopul de a scădea mortalitatea din cauze prevenibile și a îmbunătăți nivelul de sănătate a populației.
Jumătate din toate decesele, provocate de BCC
Strategia prezintă, în primul rând, situația dezastruoasă în care se află România cu privire la aceste afecțiuni atât de comune, situație care ne plasează pe locuri codașe în Uniunea Europeană.
Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE, în principal din cauza comportamentelor nesănătoase, dezechilibrelor socio-economice, precum și a deficienței în furnizarea și accesul la servicii de sănătate, iar bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCC) sunt principalele cauze de mortalitate și morbiditate.
„România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvate, principalele cauze ale mortalității evitabile în România fiind bolile cardiovasculare cu valori de 1,5 - 3 ori mai mari decât media UE 27”, se arată în documentul publicat de MS.
Concret, boala cardiacă ischemică a reprezentat prima cauză de mortalitate în România - mai exact, 19% dintre toate decesele au fost cauzate de această afecțiune -, urmată de accidentul vascular cerebral (14% din totalul deceselor).
55% dintre decesele din România înregistrate în 2020 au fost cauzate de bolile cardiovasculare și cerebrovasculare, de trei ori mai mare față de mortalitatea generată de toate formele de cancer (17%).
Citește pe Antena3.ro
„Deși în ultimul deceniu au apărut tratamente eficace pentru combaterea factorilor de risc, acestea sunt insuficient utilizate și, de obicei, în doze suboptimale. În plus, o serie de factori comportamentali își mențin prevalențe mari în România comparativ cu alte state din UE. Ca atare, factorii de risc în România sunt foarte frecvent insuficient controlați (hipertensiunea în circa 25% dintre pacienți, dislipidemiile în circa 10%, diabetul zaharat în circa 40%)”, menționează specialiștii cardiologie și neurologie care au elaborat strategia.
Marile probleme din spitale
Specialiștii care au făcut strategia atrag atenția asupra mai multor probleme cu care se confruntă spitalele publice în care ajung pacienții cu infarct miocardic, AVC și alte afecțiuni cardiace și neurologice.
Dacă cele câteva spitale universitare au, în majoritatea situațiilor, suficienți medici angajați și, în plus, au la dispoziție și medicii aflați la specializare (rezidenți), spitalele județene şi orășenești funcționează, de obicei, cu deficit de medici.
Această lipsă a doctorilor „s-a accentuat în ultimii ani şi se simte mai pregnant de când consultațiile cardiologice și neurologice au devenit regula pentru evaluarea riscului înainte de intervenții chirurgicale și de când au apărut tratamentele oncologice moderne care trebuie monitorizate periodic pentru efecte secundare cardiace sau neurologice”.
De asemenea, toate unitățile spitalicești cu secții de cardiologie / neurologie au deficit de asistenți medicali, iar lipsa personalului necesar generează condiții epuizante de lucru pentru personalul încadrat.
Specialiștii au migrat către „privat”, unde presiunea este mai mică
Totodată, dotarea cu aparatură pentru investigații medicale şi tratament este insuficientă, raportat la nevoile sistemul public de sănătate, subliniază autorii strategiei: „O problemă nerezolvată este accesul la imagistica prin tomografie computerizată (CT) şi rezonanță magnetică (RM), dedicată pentru pacienții cu BCC. Pe lângă numărul insuficient de aparate, o problemă la fel de importantă o constituie lipsa de resursă umană calificată, mare parte dintre specialiști migrând către sistemul privat de sănătate, unde câștigurile financiare sunt mai mari, iar presiunea exercitată asupra medicului este mai mică”.
O altă mare problemă este că sumele decontate stat pentru tratarea acestor pacienți nu acoperă costurile reale: „Toate spitalele au fonduri insuficiente, în special datorită alocării bugetare pentru asistența medicală spitalicească, care conduce la stabilirea unor tarife pe caz ponderat (pentru cazuri acute) și tarife pe zi de spitalizare (pentru reabilitare) mai mici decât cele necesare pentru acoperirea cheltuielilor efectuate efectiv pentru tratarea corespunzătoare a pacienților, ceea ce împiedică desfășurarea normală a activității medicale (deficit de medicamente, investigații, consumabile etc)”.
Lipsurile mari din rețeaua de stat au făcut posibilă dezvoltarea unor spitale private care, însă, creează alte inegalități, avertizează specialiștii:
● „Tratează doar patologia cronică, lăsând majoritatea cazurilor de urgență pe seama sistemului public;
● În situația în care există un contract cu CNAS pentru serviciile de urgență, sunt decontate sume mai mari per caz rezolvat decât în spitalele publice, deși în multe situații spitalele private redirecționează cazurile complicate către spitalele publice”.
Există județe cu un singur neurolog la aproape 100.000 de locuitori
Printre cauzele inechităților și accesului insuficient al pacienților la servicii medicale cardiologice și neurologice la nivel național se numără și emigrația multor medici români, inclusiv cardiologi și neurologi, ceea ce a dus la o lipsă deja cronică de specialiști, în mai multe județe.
1 din 3 cardiologi și 1 din 4 neurologi profesează în București
În 2022, România avea, la nivel național, un total de 2.440 de cardiologi și doar 1.285 de neurologi, iar o foarte mare parte dintre aceștia profesează în Capitală. Astfel, s-a ajuns la situația paradoxală în care Municipiul București are mai mulți neurologi decât 30 de județe.
„Municipiul București însumează 33% dintre cardiologi si 25% dintre neurologi. Câteva exemple de spitale județene cu număr insuficient de cardiologi, conform studiului SRC din 2021, sunt: Brăila, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Târgu Jiu, Alexandria și Focşani. În ceea ce privește medicii neurologi, distribuția este de asemenea inegală, primele 12 județe din România (București, Cluj, Timiș, Iași, Dolj, Constanța, Brașov, Mureș, Bihor, Sibiu, Gorj, Bacău) cumulând 69% din totalul medicilor neurologi, restul de 30 de județe având 31% dintre aceștia. Raportat la numărul de locuitori, în România, în anul 2022, media națională era de 1 neurolog la 30.718 locuitori. Distribuția inegală teritorială se reflectă și în raportarea per capita. Astfel, în timp ce în București și în Cluj se observă o medie de 1 neurolog la 6.701, respectiv 7115 locuitori, în județul Călărași și Ialomița observăm o distribuție de 1 neurolog la 80.076, respectiv 92.877 de locuitori”, explică autorii documentului.
Codașii UE la proceduri intervenționale
Deși, în ultimul deceniu a existat o îmbunătățire semnificativă a modului în care sunt tratați pacienții cu patologie cardiovasculară, în sensul alinierii la ghidurile europene și creșterea accesului pacienților la medicamentele de ultimă generație, o altă problemă care situează România pe ultimul loc în UE este numărul redus de proceduri intervenționale.
„În România, în ciuda progresului continuu din ultimii ani a activității de cardiologie intervențională, ea rămâne în continuare insuficient dezvoltată, aspect ilustrat cel mai bine în diferența numărului de proceduri realizate în anul 2021, chiar și comparativ cu țările din aceeași regiune geografică”, se arată în document.
Practic, raportat la populație, în România se fac undeva la jumătate față de numărul de proceduri intervenționale efectuate în țări precum: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria sau chiar Bulgaria.
Spre exemplu, în cazul procedurilor de angiografie sau cateterism cardiac diagnostic, „România, cu 2.212 proceduri/milion locuitori, reprezintă 48,7% din numărul de proceduri din Polonia, 37% din numărul din Cehia, 56,5% din numărul din Slovacia, 43% din numărul din Ungaria și 57,5% din numărul din Bulgaria”;
Un alt exemplu este cel al procedurilor de angioplastie coronariană percutană electivă (PCI): „1.125 proceduri/milion locuitori în România, adică 42% din numărul din Polonia, 49,6% din Cehia, 42% din Slovacia, 48,2% din Ungaria și 23,7% din Bulgaria”.
Numărul insuficient de centre de cardiologie intervențională, precum și a personalului instruit pentru a practica aceste proceduri, repartizarea neomogenă a acestor centre la nivel național, dificultatea de a include centre noi în programele de sănătate, finanțarea inadecvată și lipsa unor registre pentru astfel de proceduri se numără, spun specialiștii, printre principalele cauze responsabile de această situație la nivel național.
De asemenea, circa 25% dintre pacienții cu AVC ischemic acut sunt potențial eligibili pentru tratament prin tromboliză intravenoasă, însă, în România, specialiștii spun că doar puțin peste 4% au beneficiat de un astfel de tratament salvator de viață, în anul 2019.
Principalele obiective și măsuri
Strategia publicată de autorități cuprinde atât măsuri de prevenție în privința factorilor de risc, cât și de îmbunătățire a tratamentului disponibil pacienților și a reabilitării celor cu BCC.
Pe partea de prevenție, cele mai importante măsuri se referă la cele care conduc la modificarea stilului de viață: reducerea fumatului (interzicerea reclamelor publicitare și creşterea taxelor pentru tutun/țigări și a derivatelor acestora), optimizarea dietei și promovarea activității fizice, precum și măsuri pentru controlul factorilor psihosociali (combaterea privării de somn, a stresului și a depresiei). De asemenea, sunt prevăzute măsuri pentru combaterea obezității, hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat, dislipidemiilor, bolii cronice de rinichi – cauze ale BCC.
În ceea ce privește tratamentul, strategia cuprinde mai multe ținte operaționale pentru 2030, printre care: elaborarea de protocoale terapeutice pentru fiecare dintre bolile cu impact important asupra mortalității și morbidității, care să precizeze standardul minim de tratament corespunzător spitalelor de gradul I-IV, în funcție de clasificarea fiecăruia; implementarea unui mecanism de compensare a tratamentului farmacologic, astfel încât să permită accesul rapid al pacienților la orice terapie având indicație terapeutică de clasa I, conform ghidurilor Societății Europene de Cardiologie, creșterea numărului de centre capabile să realizeze proceduri de cardiologie și electrofiziologie intervențională, îndeosebi în zonele cu acoperire deficitară.
Creșterea cu minimum 30% a locurilor disponibile la rezidențiat pentru cardiologie și neurologie și implementarea locurilor cu post pentru examenul de rezidențiat şi contract ferm pentru minim 5 ani de specialitate sunt măsuri care vor fi luate pentru creșterea numărului de specialiști. Documentul prevede, de asemenea, acordarea a cel puțin 50 burse și granturi pentru supraspecializare în tratamentul AVC acut.
Cel puțin 70% din pacienții cu AVC să ajungă în centre de reabilitare
Pe partea de reabilitare cardiovasculară și cerebrovasculară, Strategia prevede crearea unui protocol național unic pe acest palier, stabilirea unor standarde minime de calitate pentru centrele de reabilitare cardiovasculară și neurologică, creșterea cu 15% a numărului de astfel de centre la nivel național; promovarea colaborării între centrele de reabilitare și spitalele care tratează pacienții cu BCC, astfel încât cel puțin 70% din pacienții eligibili, externați din spitalele care tratează boli cardiovasculare și cerebrovasculare, să fie îndrumați către centrele de reabilitare.
Sunt prevăzute, totodată, readaptarea valorii serviciilor decontate de asiguratori, dezvoltarea unei pagini web și a unei hărți electronice cu informații utile despre centrele de reabilitare cardiovasculară și neurologică din România.
„Prezentul act normativ va avea ca rezultate creșterea calității şi a accesului la servicii medicale, creșterea gradului de satisfacție a pacienților şi a personalului medical. Pe termen lung, se așteaptă îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate la nivel național, dar şi micșorarea diferențelor în starea de sănătate raportat la media Uniunii Europene”, consideră reprezentanții MS.
Atingerea majorității obiectivelor vizate prin strategie va contribui la „creșterea speranței de viață, inclusiv a speranței de viată sănătoasă, şi la îmbunătățirea stării de sănătate a indivizilor”, subliniază MS.
