Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Medicii nutriționiști atrag atenția că ne îngrășăm atunci când se produce un dezechilibru între aportul de hrană și consumul real de calorii, la care se adaugă coeficientul de sedentarism. Dacă mâncăm mai mult decât consumăm și mai suntem și excesiv de sedentari, să nu ne mire faptul că luăm serios în greutate. Există mulți alți factori care contribuie la creșterea greutății – factorii psihologici, stilul de viață și de muncă, factorii genetici, aditivii din alimentație, calitatea hranei pe care o consumăm (naturală și gătită corect versus gătită excesiv sau de tip fast food), ora la care luăm ultima masă a zilei, vârsta persoanei, sexul ș.a.m.d.. Nici unul dintre acești factori nu este decisiv.”, relevă dr. Luana Sebestyen.
Dar? „Există 5 mituri ale îngrășării”, apreciază în continuare medicul Luana Sebestyen. Imediat, expune „aburelile”.
1. Ora la care trebuie să luăm masa
„Poate una dintre cele mai cunoscute recomandări făcute adesea de diverși nutriționiști în spațiul public pentru a evita o îngrășare sigură este să nu consumăm ultima masă mai târziu de ora 18.00, maximum ora 19.00.” Adevărat sau fals? „Specialiștii în boli de nutriție și cu competențe psihoterapeutice au altă viziune și avertizează asupra capcanei ascunse în recomandarea de a nu mai mânca după ora 18.00/19.00.” Argumentul lor? „Deși mulți nutriționiști spun că propun o nutriție personalizată pacienților lor, în realitate aceste propuneri nu sunt adaptate cu adevărat fiecărei situații de viață cu care se confruntă pacientul. Degeaba îi ceri unei persoane să nu mai mănânce după ora 19.00, dacă ea nu are posibilitatea să mai mănânce de la ora 13.00 până la ora 21.00 când vine acasă, dată fiind natura locului de muncă pe care îl are. O asemenea recomandare nu este realistă. Unui om care ajunge la ora 21.00 acasă îi va fi aproape imposibil să nu mănânce până a doua zi dimineață.” Atenție! Cu cât trec mai multe ore între mese, cu atât crește riscul de a ne hrăni compulsiv, avertizează medicii.
2. Încetinirea metabolismului pe timpul nopții
„Nici ideea că metabolismul încetinește pe durata somnului nu este 100% corectă.” Păi? „Adesea, luarea în greutate are mai degrabă legătură cu faptul că spre seară devenim mai sedentari și nu mai consumăm atât de multe calorii. Consumul caloric e mai diminuat fiindcă omul nu mai face efort ca pe timpul zilei. Recomandarea corectă? Ori de câte ori se alcătuiește un plan nutrițional pentru o persoană să se țină seama de particularitățile și statusul psihologic al acelei persoane, de stilul său de viață, de jobul pe care îl are și condițiile de trai.” Bine ar fi…
3. Postul intermitent
„Medicii nutriționiști și cei diabetologi recomandă cu căldură postul intermitent drept panaceu al tulburărilor de nutriție. Psihonutriționiștii atrag atenția că fastingul/postul intermitent ascunde capcane. Sunt oameni cărora li se potrivește acest tip de post și oameni cărora nu li se potrivește. A răbda 16 ore de foame presupune un risc psihologic. Dacă fastingul nu este potrivit profilului metabolic al persoanei, atunci acest tip de abordare a problemelor de nutriție poate face mai mult rău decât bine.”
4. Dietele-minune
„În ultimii zece ani - remarca dr. Luana Sebestyen - am auzit cu toții despre mii de diete-minune. Pe termen lung nu sunt mai bune unele decât celelalte, dar pe termen scurt unele pot fi mai eficiente decât altele. Și în cazul lor dimensiunea psihologică este foarte importantă. O restricție alimentară drastică s-ar putea să aibă efect pe moment și să ajute persoana să slăbească rapid, însă pe termen lung vine nota de plată. E un preț subtil pe care multă lume îl plătește. Nemaiputând să țină dieta à la longue, persoana ajunge să resimtă sentimentul de vinovăție și recade în îngrășare și neglijență.”
5. Diminuarea metabolismului odată cu înaintarea în vârstă
„A devenit aproape o axiomă printre unii medici și pacienți faptul că dacă înaintăm în vârstă ne scade metabolismul. Studii recente arată că scăderea ratei metabolismului bazal odată cu înaintarea în vârstă este insignifiantă. De ce totuși după o vârstă oamenii tind să se îngrașe? Psihonutriționiștii spun că mai degrabă stresul acumulat, orele de muncă și nesomn tind să ne facă să mâncăm mai mult pe negândite, ne luăm mai multe calorii fără a fi atenți la tendințele de sedentarism pe care le avem.”
Citește pe Antena3.ro
Rețineți!
• Tuturor ne e poftă de dulce, e normal, e chiar fiziologic, spun psihoterapeuții specialiști în boli nutriționale. Anormal este când ajungem să mâncăm zilnic câte 100 g de ciocolată.
• E un mit că pofta de dulce ascunde neapărat o frustrare, o poveste emoțională în spate. Sunt oameni anxioși, deprimați care nu au poftă de dulce.
• Toate mesele zilei, inclusiv gustările, sunt importante, nu e recomandabil să sărim peste ele. Totuși, prânzul ca să se numească prânz trebuie să fie unul obișnuit, nu doar unul alcătuit din iaurt și semințe.
• Un pahar de vin (circa 100 de calorii) nu dăunează nici creierului, nici siluetei. În clipa când nu mai vorbim de un pahar, ci de mai multe și le bem pentru a ne trece furia, frustrarea etc. devine periculos.
Atenție! Cu cât trec mai multe ore între mese, cu atât crește riscul de a ne hrăni compulsiv, avertizează medicii.
„Există mulți factori care contribuie la creșterea în greutate - factorii psihologici, stilul de viață și de muncă, factorii genetici, aditivii din alimentație, calitatea hranei pe care o consumăm, ora la care luăm ultima masă a zilei, vârsta persoanei, sexul.”, Dr. Luana Sebestyen
