Cercetătorii francezi au pus la punct două teste care reuşesc în timp scurt să stabilează rezistenţa pe care un pacient o are la unele antibiotice cu spectru larg, respectiv active în cazul unui număr mare de bacterii. Testele permit, de asemenea, identificarea rapidă a unor bacterii care sunt rezistente la antibiotice prescrise frecvent. Studiile cercetătorilor francezi, coordonaţi de profesorul Patrice Nordman de la Hopital Kremlin-Bicetre, au fost publicate recent în două reviste internaţionale - Emerging Infectious Diseases şi The Journal of Clinical Microbiology.
La ora actuală, bacteriile dau mult de furcă medicilor deoarece par într-o continuă creştere şi sunt la originea multor epidemii din ce în ce mai extinse. Pentru medici nu atât numărul lor, ci mai ales creşterea rezistenţei bacterilor la antibiotice reprezintă problema care îi îngrijorează. Situaţia este cu totul dramatică în unele cazuri cum ar fi enterobacteriile, dintre care E.coli, frecvent responsabilă de infecţii urinare şi digestive. Astfel, unele antibiotice cum ar fi cefalosporinele cu spectru larg şi carbapenemele erau rezervate pşentru situaţii severe, ele pot fi total inactive în cazul unor suşe bacteriene pentru care nu avem antibiotice eficiente, se precizează într-un comunicat al autorilor cercetării. În asemenea situaţii, medicii se confruntă cu eşecuri terapeutice chiar în tratamentul unor infecţii relativ banale. În plus, fenomenul de rezistenţă la antibiotice riscă să compromită întregul plan derulat în cazul unor intervenţii de amploare: transplant, chirurgie de proporţii, reanimare etc. Sistemul creat de echipa prof. Nordmann constă în detectarea rapidă a două enzime responsabile de rezistenţa bacteriilor la cefalosporine cu spectru larg şi la carbapeneme. Prezenţa acestor enzime în mediu acid este semnalată prin modificarea culorii din roşu în galben. Testele pot oferi rezultatele în doar două ore şi costă mai puţin de cinci euro. Cu ajutorul testele actuale, rezultatele sunt obţinute în 24-72 de ore.