„Îţi poţi controla astmul”

Astmul este o boală cronică (pe termen lung) care produce inflamaţia şi îngustarea căilor aeriene. Inflamaţia este prezentă permanent, chiar şi atunci când pacientul nu prezintă aparent nici un simptom.

În lipsa unui tratament corect, astmul se agravează şi duce la apariţia crizelor astmatice sau la exacerbări. Dacă este tratată corespunzător, boala poate fi controlată: pacienţii pot avea perioade mai lungi fără să aibă simptome sau crize de astm.

Tratamentul corect asigură depăşirea rapidă, cu consecinţe reduse a crizelor. De asemenea, vă ajută să reduceţi riscul apariţiei crizelor în viitor. Episoadele astma­tice severe trebuie tratate în sistem de urgenţă, cât mai repede posibil. Astmul este o boală cu evoluţie variabilă în timp. O persoană care suferă de astm nu se simte la fel în fiecare zi: are zile bune şi zile mai puţin bune, uneori chiar perioade mai lungi. Pacienţii se pot bucura de perioade cât mai lungi fără să aibă simptome sau crize de astm. Dar pentru aceasta este foarte importantă respectarea medicaţiei.

MEDICAŢIA
În astm se administrează medicaţia de control şi medicaţia de urgenţă. Zilnic, trebuie luată medicaţia de control pentru a evita crizele. Când apar simptome astmatice, se impune medicaţia de urgenţă, care relaxează muşchii din pereţii căilor aeriene. Acestea se dilată şi uşurează respiraţia. Atenţie, dacă medicaţia de urgenţă se impune zilnic înseamnă că medicaţia de control este depăşită şi trebuie să consultaţi medicul pentru revizuirea schemei terapeutice!

Ţineţi seama de acest sfat pentru a nu face parte din cei aproximativ 57% din pacienţii cu astm care nu fac controlul anual la medicul specialist. Cel mai frecvent, medicaţia antiastmatică se administrează cu ajutorul unor dispozitive inhalatorii. Există şi medicamente sub formă de tablete. În prezent, sunt mai multe tipuri de dispozitive inhalatorii. Este important ca medicul să vă explice cum se foloseşte dispozitivul inhalator recomandat şi să verifice periodic modul în care vă administraţi medicaţia.

CAMPANIE ÎN PREMIERĂ
Profesorul doctor Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, precizează că, anul acesta în ţara noastră, Ziua Mondială a Astmului este marcată în premieră printr-un eveniment extins la nivel naţional. Societatea Română de Pneumologie desfăşoară o amplă campanie de informare a publicului în legătură cu astmul bronşic.

Campania cuprinde patru centre: Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. O săptămână, persoanele interesate să afle mai multe despre astmul bronşic vor avea acces la informaţii prin intermediul unei campanii directe, la nivel stradal, prin intermediul presei, dar şi prin mijloace moderne de comunicare.

Blogul www.campanie-astm.ro este la dispoziţia celor interesaţi până la sfârşitul lunii iunie. În plus, pe lângă accesul la informaţie, persoanele interesate şi care prezintă simptome respiratorii sugestive pentru astm au posibilitatea să se testeze gratuit, între 3 şi 7 mai, în cabinetele medicilor care au răspuns acestei iniţiative de educaţie medicală. „Şi, dacă în timpul săptămânii nu vor găsi timpul necesar, pot participa sâmbătă, 8 mai, la campania în aer liber din cele patru oraşe amintite, începând cu ora 10:00.

Până la ora 18:00, toţi cei interesaţi să îşi măsoare gratuit funcţia pulmonară sunt aşteptaţi în Parcul Tineretului (Bucureşti), Parcul Copou (Iaşi), Parcul Operei (Timişoara) sau Piaţa Avram Iancu (Cluj). Îi aşteptăm pe toţi cei care înţeleg că respiraţia este prima şi cea mai importantă mişcare", spune profesorul Florin Mihălţan.

SUB CONTROL
Respectarea sfaturilor medi­cului şi a indicaţiilor privitoare la tratament sunt re­gulile de bază cu ajutorul cărora astmul poate fi ţinut sub control. Astfel, în plan social şi profesional, persoa­na res­pectivă poate avea o viaţă normală. Practica­rea unui sport sau călătoriile nu sunt inter­zise acestei persoane. În cazul copilului care trebuie să-şi ia medicamentul la şcoa­lă - în timpul unei crize sau al unui efort -, dirigintele, profesorul, învă­ţătorul vor fi avertizaţi, pentru a interveni ori de câte ori este necesar în cunoştinţă de cauză.

4 MAI. ZIUA MONDIALĂ A ASTMULUI
Tema de anul acesta este „Îţi poţi controla astmul". Este o continuare a temei introduse în 2007, un mesaj pozitiv, care insistă permanent asupra faptului că astmul este o afecţiune care poate fi controlată.

Simptomele cele mai frecvente sunt:
• tusea
• wheezing sau respiraţia şuierătoare
• lipsa de aer sau senzaţia de sufocare (dispnee)
• senzaţia că vă strânge pieptul (constricţie toracică)
Nu este obligatoriu ca o persoană să aibă toate aceste simptome sau să fie prezente permanent.

Recorduri
• Astmul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cro­nice din lume
• Se estimează că, în prezent, aproximativ 300 milioane de persoane sunt diagnosticate cu astm bronşic
• Prevalenţa astmului a crescut îngrijorător în ultimele două decenii
• Aceeaşi creştere se înregistrează şi în cazul bolilor alergice, cum sunt rinita şi eczemele
• Rata de creştere a incidenţei astmului este tributară stilului de viaţă occidental
• În 2025, populaţia urbană va creşte de la 45% la 59%. Se aşteaptă deci o creştere alarmantă a numărului pacienţilor astmatici în următoarele două decenii. Se estimează că alte 100 milioane de persoane vor fi diagnosticate cu astm bronşic în 2025
• 1 din 250 de decese la nivel mondial se datorează astmului bronşic. De cele mai multe ori, decesele pot fi prevenite. Ele sunt cauzate, în principal, de subdozarea tratamentului medicamentos pe termen lung şi de întârzierea prezentării pacienţilor în sistem de urgenţă, în timpul crizelor astmatice severe
• Costurile astmului sunt considerabile, fie că se referă la costuri directe (spitalizări şi medicaţie) sau la cele indirecte (absenteismul de la locul de muncă sau decesele premature)
• În lipsa unui tratament cauzal al astmului, prioritar este asigurarea unui management eficient, care să permită reducerea morbidităţii şi a mortalităţii pentru un număr cât mai mare de pacienţi

Agravare
• Vă treziţi noaptea şi tuşiţi, respiraţia este şuierătoare, rămâneţi fără aer, vă sufocaţi sau vă strânge pieptul
• Trebuie să lipsiţi de la serviciu din cauza astmului
• Respiraţi cu dificultate şi respiraţiile sunt scurte şi sacadate
• Aveţi nevoie de tot mai multe doze din medi­caţia de urgenţă (de salvare)
• Simţiţi că medicaţia de urgenţă (de salvare) nu vă mai ajută, nu mai are efect
• Trebuie să luaţi medicaţia de urgenţă (de salvare) mai des decât la patru ore
• Simţiţi că nu mai puteţi derula activităţile obişnuite sau gradul de efort fizic pe care îl puteţi face devine mai mic
• Dacă prezentaţi trei dintre aceste semne sau simptome, respectaţi instrucţiunile medicului pentru astfel de situaţii
• Dacă starea dumneavoastră nu se îmbunătăţeşte, contactaţi medical

Află dacă ai astm
• Mi se întâmplă să am episoade de respiraţie şuierătoare.
• Mi se întâmplă să tuşesc sau să gâfâi după ce urc scările.
• Tusea şi respiraţia şuierătoare îmi limitează abilitatea de a practica sporturi sau de a face exerciţii fizice.
• Simt câteodată apăsare în piept când ies afară, stau lângă animale sau lângă cineva care fumează.
• Am crize de tuse noaptea în mod repetat, chiar dacă nu am simptome de răceală. (strănut, nas înfundat etc.)
• Îmi pierd uşor răsuflarea sau respiraţia mea este întretăiată frecvent.
• Am răceli care durează mai mult de zece zile.
Dacă nu ai nici un simptom din cele de mai sus,nu ai astm.
Dacă ai un simptom din cele de mai sus, este posibil să ai astm bronşic. Contactează medicul cât mai repede posibil!