Jumătate dintre români nu trec pe la stomatolog, deși unul din patru are dinți lipsă

Cele mai frecvente probleme pentru care românii se adresează stomatologului rămân, ca și în anii trecuți, depunerile de tartru și cariile, iar bugetul pe care oamenii intenționează să îl aloce pentru servicii stomatologice este de puțin peste 2.000 de lei. Studiul realizat la nivel national arată, de asemenea, că unul din patru români are cel puțin un dinte lipsă, semn că multe dintre cazuri ajung la tratamente de reconstrucție, pe fondul lipsei de prevenție.

Prevenția rămâne un punct sensibil: doar 55% dintre români au ajuns la stomatolog cel puțin o dată în ultimul an, însă diferențele sunt vizibile între mediul urban (61%) și rural (48%). Pentru următoarele 12 luni, intenția declarată de a merge la dentist rămâne relativ constantă la nivel național (62%), iar decalajul dintre urban (63%) și rural (60%) se reduce.

Mânați de durere

Comparativ cu ultimii doi ani, s-a înregistrat și o creștere a vizitelor la dentist din cauza problemelor acute/urgente (24% dintre respondenți în 2026, față de 16% în 2024 și 2025).

În lipsa controalelor periodice și a intervențiilor preventive (igienizări, tratamente pentru carii incipiente, monitorizare), mulți pacienți ajung să trateze problemele abia când apar simptomele, ceea ce favorizează evoluția către cazuri mai dificile și mai costisitoare.

Ajuns la a 8-a ediție, Barometrul Stomatologiei, un studiu național care analizează anual starea sănătății orale a românilor și comportamentele de consum stomatologic, a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1002 respondenți, femei și bărbați, cu vârste între 18-65 de ani, din mediul urban și rural, în luna ianuarie.

„Datele Barometrului Stomatologiei 2026 arată, din nou, un lucru simplu – România tratează mai ales efectele, nu cauzele. În continuare, aproape jumătate dintre români nu merg la stomatolog, iar îngrijorarea mea este că, în toți acești 8 ani, vorbim în mare parte despre aceiași oameni care rămân în afara controalelor regulate. Faptul că un sfert dintre respondenți spun că au cel puțin un dinte lipsă ne arată cât de des ajungem în stadii avansate, în care nu mai vorbim despre o simplă plombă, ci despre reabilitare funcțională și estetică, uneori cazuri complexe, cu afecțiuni asociate care necesită tratamente specializate”, declară Dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală.

Topul problemelor dentare

Cele mai frecvente probleme pentru care românii declară că au avut nevoie de servicii stomatologice în ultimele 12 luni sunt: depunerile de tartru (49%), carii dentare/plombe (48%), albirea dinților (40%), durere dentară (36%) și sensibilitate dentară (35%).

Aproape un sfert dintre respondenți menționează sângerări gingivale/afecțiuni gingivale/boală parodontală (24%), precum și abcese/infecții (23%).

În privința tratamentelor complexe, un sfert dintre români (24%) au nevoie de implant dentar, iar 12% au nevoie de proteză. Sensibilitatea dentară este adesea subestimată ca problemă stomatologică - cel puțin 1 din 10 persoane o experimentează, dar nu o consideră o problemă reală.

Lipsa banilor și experiențele negative îi țin departe de cabinet

Studiul a arătat că principalele motive pentru care nici nu intenționează să meargă la dentist anul acesta rămân aceleași. Majoritatea (70%) consideră că nu au probleme dentare, iar 44% menționează limitările financiare.

Totuși, s-a dublat numărul celor care menționează experiențele negative anterioare cu medicii stomatologi, ca factor de descurajare (21% raportat în 2026, în creștere semnificativă de la 10% în 2025).

Bugetul pe care oamenii intenționează să îl aloce serviciilor stomatologice indică o revenire, însă modestă (2.122 lei, la nivel național) comparativ cu scăderea observată în 2025 (2.026 lei, la nivel național vs 2.238 lei în 2024). Revenirea este vizibilă atât în mediul urban, cât și în cel rural.

Interesul pentru abonamentele medicale care includ servicii stomatologice rămâne stabil, aproximativ o treime dintre consumatori exprimând interes în acest sens. În ceea ce privește abonamentele stomatologice oferite de angajator, 90% dintre angajați nu beneficiază de un astfel de avantaj, însă jumătate dintre aceștia și l-ar dori.

Recomandările rămân principala sursă de informare despre clinici (o pondere de 78%), înregistrând o creștere față de 2025. La mică distanță, se află canalele digitale, Google (57%), site-urile clinicilor (47%) și platformele de social media (37%).

„24% dintre respondenți declară că au cel puțin un dinte lipsă, fapt ce confirmă cât de des ajungem în stadii avansate, în care tratamentul înseamnă reabilitare, nu intervenții simple. În ultimii 10 ani, am ajuns la 50.000 de implanturi inserate. Este o cifră care vorbește despre nevoia semnificativă de reconstrucție. Dar obiectivul nostru este ca, în timp, prevenția să devină regula, iar astfel de intervenții să fie excepția”, adaugă Dr. Leahu.

Problemele dinților afectează starea de sănătate generală

Pe de alltă parte, datele Barometrului arată o creștere a nivelului de conștientizare privind legătura dintre sănătatea orală și starea de sănătate generală și afecțiuni cronice.

În 2026, 44% dintre respondenți consideră că există o legătură între problemele dentare și sănătatea inimii (față de 38% în 2025), iar 28% asociază problemele dentare cu riscul de AVC (față de 23% în 2025).

Aproximativ 44% sunt conștienți de legătura cu bolile respiratorii (față de 41% în 2025), în timp ce asocierea cu diabetul rămâne la 34%, ca în 2025.

Concluzii Barometrul Stomatologiei 2026

• Rata de utilizare a serviciilor stomatologice a rămas stabilă în ultimii patru ani, puțin peste jumătate dintre persoane vizitând un dentist cel puțin o dată pe an. Diferența urban-rural persistă, dar s-a redus ușor, ceea ce sugerează o accesibilitate mai bună sau schimbarea atitudinilor în comunitățile rurale.
• Depunerile de tartru și cariile rămân principalele probleme dentare raportate de români, urmate de îngălbenirea dinților, durere și sensibilitate dentară, care continuă să fie subestimată.
• Numărul vizitelor la dentist cauzate de probleme sau dureri urgente a crescut.
• Intențiile de a merge la dentist în următoarele 12 luni rămân constante față de 2025, cu niveluri similare de interes atât în mediul urban, cât și rural.
• Principalele nevoi dentare pe care oamenii își propun să le rezolve în acest an rămân aceleași ca în sondajele anterioare: consultații generale, carii, detartraj/curățarea dinților și radiografii. Albirea și procedurile estetice rămân nișate, dar stabile.
• Bugetul mediu pe care consumatorii intenționează să-l aloce serviciilor stomatologice și-a revenit parțial, după scăderea din 2025.
• În rândul celor care nu intenționează să utilizeze servicii dentare anul viitor, convingerea că „nu au probleme dentare” și limitările financiare rămân principalele bariere. Experiențele negative anterioare cu medicii stomatologi au crescut semnificativ ca motiv pentru neefectuare a vizitei.
• Aproximativ o treime dintre consumatori rămân interesați de abonamente medicale care includ servicii stomatologice. Abonamentele stomatologice oferite de angajatori rămân rare, deși dorite.
• Reputația brandului rămâne un factor-cheie care influențează pacienții în alegerea clinicilor dentare.

• Conștientizarea legăturii dintre sănătatea orală și cea generală s-a îmbunătățit.

Barometrul Stomatologiei 2026 arată că România rămâne într-un model de îngrijire reactivă, în care prea multe probleme sunt tratate abia când apar simptomele. Creșterea nevoii de reabilitare, inclusiv prin implantologie, confirmă prezentarea tardivă în cabinet și complexitatea tot mai mare a cazurilor.

Citește pe Antena3.ro

O fată din Olt s-a amenințat singură pe Facebook și a dat vina pe un profesor. A sunat la 112, dar lucrurile nu au decurs cum spera