Stresul și mâncatul emoțional 

Dar pe vremuri, când omul vâna, pericolul era doar temporar, dispărea după ce era eliminat stimulul. Acum stresul vine de oriunde, iar omul modern resimte permanente presiuni, în timp ce organismul său e într-o continuă stare de alertă.  S-a demonstrat chiar că stresul este una dintre principalele cauze ale îngrășării. Asta deoarece crește apetitul și în mod special pofta de dulciuri sau de așa-numita comfort food. Nici fumatul sau consumul excesiv de alcool nu ies de sub radarul celor dornici să atenueze stările neplăcute pe care le creează stresul. Influența lui negativă vizează activitatea inimii și a vaselor de sânge. Atunci când suntem stresați, ne cresc pulsul și tensiunea arterială și ne scade disponibilitatea de a face mișcare. Iar în timp, efectul cumulat al acestor simptome duce la instalarea bolilor cardiace. Sistemului digestiv stresul i-a rezervat de asemenea o serie de afecțiuni care influențează negativ calitatea vieții: gastrita, constipația sau diareea, sindromul de colon iritabil, balonarea.

Atunci când suntem stresați, nu scăpăm – la propriu – cu pielea curată. Din această cauză ne putem confrunta cu dermatitele atopice, pusee de psoriazis sau agravarea acneei rozacee. În plus, se manifestă la nivel psihic. Senzațiile de sufocare, de nod în gât, de gheară în piept, atacurile de panică persistente, anxietatea sau chiar depresia ori tulburările de dispoziție – precum irascibilitatea, surescitarea, lipsa puterii de concentrare – sunt cauzate și întreținute de situațiile stresante. Știm cu toții foarte bine că imunitatea este arma cea mai de preț pe care ne bazăm în contextul pandemiei de SARS-CoV-2. Nu îmi face deloc plăcere să îți dau o asemenea veste, dar stresul are această capacitate de a ne afecta imunitatea. Celulele noastre protectoare își încetinesc acțiunea, lăsându-le virusurilor la îndemână un teren de manevră. Nu este exclus să ne îmbolnăvim mai des sau să suferim forme mai grave ale unor afecțiuni din cauza stresului.

Există persoane care folosesc alimentele ca muniție principală în lupta cu stresul. În multe, multe moduri. Fie aleg aproape exclusiv un meniu bogat în alimente grase, dulciuri, carbohidrați. Fie se supraalimentează, mâncând și după ce se instalează senzația de sațietate. Fie se hrănesc corect și echilibrat în timpul zilei, dar cedează poftelor seara, uneori și la cele mai târzii ore din noapte. Obiceiurile alimentare problematice sunt adeseori însoțite de un profund sentiment de vinovăție și neputință. Un prim pas constă în înțelegerea mecanismelor care îți influențează deciziile și acțiunile. În realitate, nu este vorba despre slăbiciune sau neputință. Pur și simplu, emoțiile pe care ni le amplifică stresul devin copleșitoare. Tristețea, furia, frustrarea, oboseala, irascibilitatea au nevoie de un pansament și nu de puține ori ni se pare că pansamentul ideal are o crustă crocantă și un interior cremos, mustind de ciocolată sau de sosuri. Însă odată identificată sursa problemelor de greutate – stresul și evenimentele care îl declanșează – îți va fi mult mai ușor să te îndrepți către o rezolvare satisfăcătoare și durabilă.

Primul pas este conștientizarea. Dacă ne recunoaștem în cele de mai sus, e bine să identificăm acele momente în care devenim vulnerabili în fața unei prăjituri la miezul nopții, în care nu ne putem opri la câteva felii, ci mâncăm o pizza întreagă. Conștientizează care sunt acele emoții pe care stresul ți le servește, iar tu le hrănești cu mâncare în exces.

Urmează acceptarea. E important să ne asumăm alegerile de până acum înainte să ne apucăm de schimbări. Nu te învinovăți din cauză că ai contracarat stresul cu mâncare. A fost o soluție care te-a ajutat să depășești anumite momente. Însă nu este deloc timpul trecut pentru a încerca să clădești o nouă relație între emoții și alimentație.

Identifică soluții noi

Concentrează-te pe identificarea unor modalități care să te ajute să faci față emoțiilor intense fără a implica mâncarea. Mesele țin de sănătatea și energia ta fizică. Pot rămâne, firește, și o plăcere, dar ți-ar face bine să întrerupi circuitul mâncatului emoțional. Ai nevoie de alternative, de activități sau trucuri la care să apelezi atunci când vrei să te simți mai liniștit, mai calm, mai în siguranță.

Și pentru că nu putem să eliminăm mâncarea din viața noastră, atunci când alegem ce consumăm, putem introduce în lista noastră și alimente antistres, pentru că da, există și acest tip de alimente. Ceaiul negru contribuie semnificativ la reducerea nivelului de cortizol (hormonul stresului). Un efect benefic asemănător îl au alimentele bogate în triptofan, precum laptele, bananele, pieptul de curcan sau legumele cu frunze verzi. O cană de lapte cu cacao (eventual cu îndulcitor) și câțiva stropi de esență de vanilie sau de migdale îți vor da acea stare de bine pe care ai aștepta-o de la ciocolată, însă fără aceleași costuri calorice.