2011: mă las de fumat, slăbesc, fac sport

Se întâmplă la fel la fiecare început de an. Printre zgomotul de petarde, urări şi îmbrăţişări ne propunem ceva. Ceva care va trebui îndeplinit negreşit în următoarele luni. Lucruri simple, dar importante. Esenţiale, dar dificil de pus în practică: să renunţăm la fumat sau alcool, să mâncăm sănătos, să atingem greutatea ideală, sa revenim în formă, să evităm stresul, să avansăm în carieră, să avem o relaţie stabilă, să petrecem mai mult timp cu familia, să călătorim... Deşi suntem conştienţi de efectul salutar pe care l-ar avea în viaţa noastră, totuşi deciziile noastre se risipesc de cele mai multe ori după primele zile ale anului. Poate mai învie timid de câteva ori, tulburându-ne conştiinţa, dar din păcate de cele mai multe ori le uităm, le amânăm, le ascundem printre preocupările noastre zilnice. Desigur, acest scenariu s-a repetat de nenumărate ori. Asta nu înseamnă însă că trebuie să ne pierdem speranţa!

Fumatul, sedentarismul
După cum se vede multe dintre aceste aspiraţii care ne-ar putea schimba în bine existenţa sunt legate de sănătate. Angoasele, temerile nu sunt ridicole: toate aceste vicii “nevinovate” sunt cauza deteriorării progresive a stării nostre de sănătate, a dezvoltării fără precedent a bolilor cardiovasculare, cancerelor, diabetului, maladiilor psihice. Din păcate, mai mult decât orice război sau cataclism natural, stilul modern de viaţă ne distruge sănătatea şi ne alterează calitatea vieţii. De exemplu, fumatul, prin extinsele sale implicaţii patologice, este considerat primul factor de mortalitate în SUA. Sedentarismul şi alimentaţia neraţională sunt plasate pe poziţia a doua, situaţia fiind similară pe plan mondial.

Deci este firesc să încercăm să scăpăm de aceste obiceiuri nocive. Îndeplinirea acestor decizii depinde exclusiv de noi, comparativ cu deciziile de ordin social sau profesional. Fireşte, nu trebuie să ne aşteptăm că va fi uşor sau rapid şi, din păcate, de aici pornesc problemele. De aceea, trebuie să medităm asupra a ceea ce ne propunem, să ne fixăm un obiectiv care este important pentru sănătatea noastră şi să tratăm realist problema. De fapt, tocmai aceste restricţii impuse brusc şi sever au condus la insuccesele din trecut  Dar aceste eşecuri nu trebuie să ne descurajeze. Din contră, respectivele episoade ar putea constitui o lecţie de viaţă, din care să învăţăm care ar fi cea mai potrivită abordare a problemei noastre.

În primul rând: nu trebuie să fim perfecţionişti. Politica răbdătoare şi modestă a paşilor mici dă uneori rezultate mai bune decât abordările radicale, gen “totul sau nimic”, care sunt chinuitoare şi supuse des nereuşitei. Desigur, schimbările totale sunt salutare, dar dacă nu ne putem impune asta chiar şi mici amendamente, practicate consecvent sunt favorabile sănătăţii. De exemplu, cel mai bine ar fi să renunţăm la alcool sau fumat dintr-o dată. Dacă nu este posibil, reţineţi că inclusiv reducerea parţială şi progresivă sunt benefice pentru sănătate. Ideal este să ne schimbăm complet stilul de viaţă sub toate aspectele: alimentaţie, exerciţii fizice, odihnă şi metode de relaxare. Dar pentru că este dificil de pus în practică este suficient să ne ocupăm de fiecare detaliu pe rând.

În orice caz, nu fiţi foarte severi cu dumneavoastră şi nu puneţi în discuţie esenţa motivaţiei: un argument aparent frivol (vreau să slăbesc sau să renunţ la fumat ca să arăt mai bine) este la fel de bun ca un argument care vizează impactul asupra stării generale de sănătate sau bucuria pe care ar aduce-o celor din jur. În ceea ce priveşte punerea în aplicare, elaboraţi un plan detaliat, desfăşurat pe 3 sau 6 luni, cu obiective concrete, termene limită şi repere. Şi, mai ales, treceţi rapid la acţiune: orice amânare (după vacanţă, când voi fi mai odihnit, după ce voi termina acest proiect etc.) nu va face decât să vă submineze intenţiile. De asemenea, vorbiţi cu cei apropiaţi despre proiectele dumneavoastră. În acest fel veţi putea primi încurajări, ajutor şi sfaturi şi, pe de altă parte, vă veţi simţi obligat să vă duceţi obiectivul la îndeplinire. Mai important, aceste probleme cu care vă confruntaţi  au şi o abordare medicală sistematizată şi care de multe ori este indispensabilă. Nu ezitaţi deci să căutaţi un ajutor calificat, începând cu medicul de familie. Nu neglijaţi şi faptul că de multe ori fumatul, consumul excesiv de alcool, obsesia pentru mâncare sunt rezultatul unor probleme emoţionale sau familiale, de aceea încercaţi să lucraţi şi asupra acestor cauze.

Renunţarea la fumat nu este facilă
De fapt, majoritatea fumătorilor au încercat, în mod serios, de cel puţin 3-4 ori acest lucru, înainte de a reuşi. În final, însă cam jumătate dintre adulţii care perseverează în acest sens ajung să îşi atingă ţelul. Unul dintre motivele pentru care renunţarea la fumat este amânată este teama creşterii în greutate în timpul acestui proces. De fapt, doar o treime dintre aceste persoane ajung să acumuleze kilograme în plus, iar fenomenul nu este de amploare. În medie, este vorba de 2,5-3,5 kilograme. Ceea ce este rezonabil, în condiţiile în care de aceste kilograme se poate scăpa în viitor. În farmacii, există numeroase produse care ne pot ajuta în lupta împotriva fumatului, sub formă de plasturi, gumă de mestecat, spray nazal. Dacă nu obţineţi rezultate, puteţi să vă adresaţi medicului, care vă va prescrie un medicament utilizat în acest scop.

Alcoolul
Spre deosebire de tutun, dependenţa de alcool are efecte devastatoare nu numai asupra sănătăţii, dar şi a familiei, şi a societăţii. De asemenea, spre deosebire de fumat, care este clar un obicei dăunător, în cazul alcoolului oamenii se pot minţi pe ei înşişi, considerând că este un produs natural, că nu beau prea mult, că în cantităţi mici alcoolul are efecte benefice asupra sănătăţii. Aceste “motivaţii” sunt vagi şi subiective, depinzând foarte mult de structura individuală, astfel încât sunt numeroase persoane (în primul rând femei) în cazul cărora, chiar şi cantităţi mici, alcoolul are consecinţe grave şi nu se lasă mult timp aşteptate.

Efectele sunt cu atât mai devastatoare când cele două vicii – fumatul şi consumul de alcool – se asociază. Sunt frecvente situaţiile în care persoana în cauză reuşeşte să îşi controleze apetitul exagerat pentru alcool, mai ales dacă beneficiază de ajutorul familiei şi al prietenilor. Totuşi, în multe cazuri este nevoie de ajutor de specialitate, de medicaţie şi de internare în spital, iar acest lucru nu este blamabil, ci dimpotrivă reprezintă cel mai inteligent şi eficient mod de a rezolva problema.

Exerciţii fizice
Probabil, puţine lucruri au un efect atât de benefic asupra corpului uman ca exerciţiul fizic, acesta extinzându-se practic asupra tuturor organelor şi funcţiilor. În plus, activitatea fizică previne apariţia a numeroase maladii şi, mai mult decât atât, reprezintă o verigă importantă în tratamentul acestora. Cele mai vechi şi documentate studii se referă la prevenirea bolilor cardiace şi a hipertensiunii arteriale, cu tot cortegiul lor de complicaţii nefaste. Practicat, în mod regulat, contribuie la scăderea colesterolului şi a trigliceridelor din sânge, crescând în acelaşi timp nivelul HDL (colesterolul “bun”). De asemenea, exerciţiile fizice ajută la prevenirea mai multor tipuri de cancer, în primul rând a cancerului colo-rectal sau a cancerului de sân.

De asemenea, exerciţiile fizice previn osteoporoza şi favorizează menţinerea supleţii muşchilor şi a articulaţiilor. În mod cert, tot în acest fel, poate fi prevenită apariţia diabetului zaharat de tip II, reprezentând în plus o componentă terapeutică importantă în ambele tipuri de diabet. De asemenea, îmbunătăţeşte starea psihică şi elimină stresul, înlătură depresia şi anxietatea. În acelaşi timp, cresc energia organismului, asigură un somn mai bun şi fireşte ajută la obţinerea şi menţinerea unei greutăţi normale. Nu trebuie să faceţi eforturi deosebite: o jumătate de oră de exerciţiu fizic zilnic este suficientă, iar dacă acest lucru nu este posibil puteţi împărţi acest timp în perioade mai mici de 10-15 minute. Fireşte, cele mai benefice pentru sănătate sunt exerciţiile aerobice sau cardio.

Nu vă lăsaţi însă înşelaţi de denumire, ele nu implică condiţii şi echipamente speciale (care fireşte sunt foarte bune dacă sunt accesibile), ci semnifică pur şi simplu o mai bună folosire a oxigenului în procesele energetice. Astfel, sunt toate activităţile care cresc moderat frecvenţa cardiacă şi respiratorie, producând un aflux sporit de sânge şi oxigen în întreg organismul. Sunt incluse aici mersul în ritm susţinut, alergarea, ciclismul, înotul, tenisul, dar şi multe alte activităţi: dansul, urcatul scărilor, grădinăritul etc. În funcţie de starea fizică, de vârstă şi de preferinţe, puteţi recurge şi la exerciţii mai complexe, antrenamente la sală sau puteţi practica diferite sporturi.

Controlaţi stresul!
Stresul este o problemă acută pentru cei mai mulţi dintre noi. El reprezintă reacţia naturală a organismului la greutăţile cu care se confruntă zilnic – pe plan emoţional, social, profesional – şi pe care le percepe ca pe un pericol. Totuşi, atunci când stresul este prelungit sau exagerat poate determina numeroase simptome: cefalee, dureri de spate, manifestări digestive (dureri, greaţă, diaree, modificări ale apetitului), tulburări de somn, oboseală, anxietate. În mod insesizabil, stresul afectează imunitatea şi induce tulburări metabolice, favorizând astfel apariţia bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului. Evident este foarte important să controlaţi stresul. Recurgeţi în acest scop la ieşiri în natură, dezvoltarea unor hobiuri, practicarea sporturilor sau a unor activităţi creative. De asemenea, puteţi opta pentru diferite metode de relaxare şi meditaţie: masaj, meloterapie, aromaterapie, exerciţii de respiraţie, tehnici de relaxare musculară progresivă, yoga şi de ce nu la rugăciune.

Tablou sumbru
 Aparent fiecare dintre noi este conştient de efectele devastatoare ale fumatului. Ţigările conţin circa 4.500 de substanţe chimice, dintre care peste 400 sunt toxice şi 40, demonstrat cancerigene. În plus, una dintre ele, nicotina, determină rapid dependenţa, ceea ce explică dificultatea renunţării la tutun. Fumatul este implicat în etiologia a 30% dintre cancere (90% din cancerele pulmonare, dar şi în cancerele gurii, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, pancreasului, vezicii urinare, rinichiului, colului uterin, unor tipuri de leucemii). De asemenea, creşte de 3-4 ori incidenţa bolilor coronare, de două ori a accidentelor vasculare şi de 10 ori a arteropatiei cronice obstructive. 90% dintre cazurile de BPCO (bronhoneumopatie cronică obstructivă) sunt cauzate de fumat.

Dacă adăugăm la asta mirosul neplăcut de tutun, îmbătrânirea prematură, riscul mărit de infecţii, diminuarea simţului gustativ şi olfactiv, problemele de dinamică sexuală şi de evoluţie a sarcinii, efectele asupra fătului, avem un tablou sumbru, dar complet al consecinţelor fumatului. În plus, şi cei din jurul fumătorului, aşa-zişii fumători pasivi, au de suferit. Dar asta nu e tot. Pare incredibil, dar s-a descoperit că, în casele în care foştii proprietari au fost fumători, chiar dacă acestea au fost renovate sau zugrăvite, substanţele din tutun persistă şi sunt emanate, exercitând efectele toxice asupra noilor locatari.