Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ATENŢIE ● Cereale cu lactate sau carne = digestie proastăPutem să asociem cereale cu legume, peşte sau carne roşie cu legume şi nu vom avea nici un fel de probleme digestive. În schimb, asocierile dintre cereale şi produsele lactate sau carne, dintre fructe şi legume sunt sursa multor tulburări digestive.
ATENŢIE ● Cereale cu lactate sau carne = digestie proastă
Putem să asociem cereale cu legume, peşte sau carne roşie cu legume şi nu vom avea nici un fel de probleme digestive. În schimb, asocierile dintre cereale şi produsele lactate sau carne, dintre fructe şi legume sunt sursa multor tulburări digestive.
Modul de asociere a alimentelor este regula de bază pentru o dietă sănătoasă. Dr Gillian McKeith împarte alimentele în patru grupe pentru a înţelege mai uşor asocierile acestora. În prima grupă sunt incluse alimentele bogate în proteine: carnea roşie, carnea de pasăre, brânza, peştele, ouăle, laptele, nucile. Grupa a doua cuprinde alimentele bogate în carbohidraţi: cerealele şi produsele preparate din acestea (pâine, paste făinoase, biscuiţi etc.), legumele care conţin amidon (cartofii, porumbul dulce). În cea de-a treia grupă sunt incluse verdeţurile proaspete, legumele care nu conţin amidon, rădăcinoasele, seminţele, ierburile, condimentele şi uleiurile din seminţe. Fructele formează cea de-a patra grupă.
REGULI. În volumul "Eşti ceea ce mănânci‘‘, dr Gillian McKeith stabileşte regulile generale de asociere a acestor alimente: "Nu consumaţi la aceeaşi masă alimente din grupa 1 (proteine) şi alimente din grupa 2 (carbohidraţi). Alimentele din grupa 3 pot fi consumate atât cu cele din grupa 1, cât şi cu cele din grupa 2. Alimentele din grupa 4 (fructele) trebuie mâncate întotdeauna singure, la cel puţin 30 de minute după consumarea alimentelor din celelalte grupe. Este bine să consumaţi fructele pe stomacul gol, de preferat dimineaţa, fără alte tipuri de alimente‘‘. În volumul său, dr Gillian McKeith ne oferă un tabel al modului cum putem asocia alimentele. În categoria asocierilor corecte intră cerealele cu legume, pastele cu legume, leguminoasele cu legume, peştele sau carnea roşie cu legume, fasolea boabe/păstăi cu cereale. Dacă însă combinăm la aceeaşi masă cerealele cu produse lactate sau carne, fructele cu legume, fructele cu carne, fructele cu cereale sau produse lactate sigur vom avea probleme cu digestia.
ENZIME. Respectarea acestor reguli poate ajuta organismul să ardă mai eficient grăsimile, asigură absorbţia maximă a substanţelor nutritive, a enzimelor şi proteinelor, previne balonările, indigestia şi apariţia gazelor intestinale. În cazul în care asociem greşit alimentele va fi imposibil să digerăm complet mâncarea. Persoanele care pun pe aceeaşi farfurie carne şi cartofi, respectiv proteine şi carbohidraţi, se vor ridica de la masă cu balonări, arsuri stomacale. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne spune ce se întâmplă de fapt: "Pentru a fi digeraţi, carbohidraţii – cartofii – au nevoie de alte enzime decât proteinele – carnea. Carbohidraţii sunt digeraţi cu ajutorul amilazelor, iar proteinele – cu ajutorul proteazelor. Carbohidraţii se digeră în mod normal în două-trei ore, în vreme ce proteinele au nevoie de patru-cinci ore, uneori chiar zece ore. Dacă sunt consumaţi singuri, carbohidraţii sunt digeraţi foarte rapid. În momentul în care combinăm proteinele cu carbohidraţii, aceştia din urmă intră în fermentaţie în loc să fie asimilaţi‘‘.
Putem să asociem cereale cu legume, peşte sau carne roşie cu legume şi nu vom avea nici un fel de probleme digestive. În schimb, asocierile dintre cereale şi produsele lactate sau carne, dintre fructe şi legume sunt sursa multor tulburări digestive.
Modul de asociere a alimentelor este regula de bază pentru o dietă sănătoasă. Dr Gillian McKeith împarte alimentele în patru grupe pentru a înţelege mai uşor asocierile acestora. În prima grupă sunt incluse alimentele bogate în proteine: carnea roşie, carnea de pasăre, brânza, peştele, ouăle, laptele, nucile. Grupa a doua cuprinde alimentele bogate în carbohidraţi: cerealele şi produsele preparate din acestea (pâine, paste făinoase, biscuiţi etc.), legumele care conţin amidon (cartofii, porumbul dulce). În cea de-a treia grupă sunt incluse verdeţurile proaspete, legumele care nu conţin amidon, rădăcinoasele, seminţele, ierburile, condimentele şi uleiurile din seminţe. Fructele formează cea de-a patra grupă.
REGULI. În volumul "Eşti ceea ce mănânci‘‘, dr Gillian McKeith stabileşte regulile generale de asociere a acestor alimente: "Nu consumaţi la aceeaşi masă alimente din grupa 1 (proteine) şi alimente din grupa 2 (carbohidraţi). Alimentele din grupa 3 pot fi consumate atât cu cele din grupa 1, cât şi cu cele din grupa 2. Alimentele din grupa 4 (fructele) trebuie mâncate întotdeauna singure, la cel puţin 30 de minute după consumarea alimentelor din celelalte grupe. Este bine să consumaţi fructele pe stomacul gol, de preferat dimineaţa, fără alte tipuri de alimente‘‘. În volumul său, dr Gillian McKeith ne oferă un tabel al modului cum putem asocia alimentele. În categoria asocierilor corecte intră cerealele cu legume, pastele cu legume, leguminoasele cu legume, peştele sau carnea roşie cu legume, fasolea boabe/păstăi cu cereale. Dacă însă combinăm la aceeaşi masă cerealele cu produse lactate sau carne, fructele cu legume, fructele cu carne, fructele cu cereale sau produse lactate sigur vom avea probleme cu digestia.
ENZIME. Respectarea acestor reguli poate ajuta organismul să ardă mai eficient grăsimile, asigură absorbţia maximă a substanţelor nutritive, a enzimelor şi proteinelor, previne balonările, indigestia şi apariţia gazelor intestinale. În cazul în care asociem greşit alimentele va fi imposibil să digerăm complet mâncarea. Persoanele care pun pe aceeaşi farfurie carne şi cartofi, respectiv proteine şi carbohidraţi, se vor ridica de la masă cu balonări, arsuri stomacale. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne spune ce se întâmplă de fapt: "Pentru a fi digeraţi, carbohidraţii – cartofii – au nevoie de alte enzime decât proteinele – carnea. Carbohidraţii sunt digeraţi cu ajutorul amilazelor, iar proteinele – cu ajutorul proteazelor. Carbohidraţii se digeră în mod normal în două-trei ore, în vreme ce proteinele au nevoie de patru-cinci ore, uneori chiar zece ore. Dacă sunt consumaţi singuri, carbohidraţii sunt digeraţi foarte rapid. În momentul în care combinăm proteinele cu carbohidraţii, aceştia din urmă intră în fermentaţie în loc să fie asimilaţi‘‘.
Carbohidraţi
Carbohidraţii sunt de două tipuri: carbohidraţi cu asimilare rapidă (glucoză, zaharoză), care eliberează energia imediat, şi carbohidraţii cu asimilare lentă (amidonul, fibrele alimentare), care furnizează energie treptat. Glucidele lente, de tipul fibrelor alimentare, trebuie să ocupe un loc privilegiat în dieta noastră, deoarece stimulează digestia. Carbohidraţii cu asimilare lentă se găsesc în fructe, legume, în cereale integrale. Dr Gillian McKeith ne spune că, după o masă cu carbohidraţi, trebuie să lăsăm să treacă cel puţin două ore până să consumăm proteine: carne, lactate, ouă, soia, nuci... După ce am mâncat proteine trebuie să facem o pauză de cel puţin trei ore până putem să mâncăm alimente cu carbohidraţi. De asemenea, nu este bine să combinăm proteinele cu carbohidraţii şi lipidele, aşa cum se întâmplă în produsele de patiserie.
Proteine
Aproximativ 20% din aportul caloric zilnic trebuie să provină din proteine de origine animală (carne, lactate, ouă) şi vegetală (mazăre, fasole, soia, nuci, alune). Carnea poate fi asociată cu legume fierte sau înăbuşite. Pentru a preveni balonările, iaurtul este bine să fie consumat singur. Combinaţia dintre iaurt şi cereale nu este potrivită din punctul de vedere al digestiei. Cerealele integrale în schimb pot fi asociate cu miere sau sirop de arţar.
Reţetă
În volumul "Alimentaţia echilibrată a omului sănătos‘‘, doctor Pavel Chirilă ne oferă o reţetă sănătoasă de chiftele de soia cu grâu. Pentru aceasta avem nevoie de 300 g soia, o jumătate de kilogram grâu, o jumătate kilogram ceapă, patru căpăţâni de usturoi, 200 ml ulei, verdeaţă multă – mărar şi pătrunjel, un kilogram de cartofi, sare. Se fierb boabele de soia şi de grâu şi se dau prin maşina de tocat. Se adaugă cartofii daţi pe răzătoarea fină, sarea, verdeaţa tocată, usturoiul pisat, ceapa tocată mărunt, încălzită un minut cu ulei şi apă. Dacă nu avem verdeţuri proaspete putem să le înlocuim cu alte condimente măcinate: ienibahar, coriandru, cimbru, dafin.
Se fac chiftelele, care se tăvălesc puţin prin tărâţe, apoi se dau la cuptor timp de 15 minute pe o parte şi 15 minute pe cealaltă parte. Sunt bune şi reci, şi calde.
Se fac chiftelele, care se tăvălesc puţin prin tărâţe, apoi se dau la cuptor timp de 15 minute pe o parte şi 15 minute pe cealaltă parte. Sunt bune şi reci, şi calde.
Citește pe Antena3.ro
